Criza din Grecia aruncă Europa în pragul unei furtuni economice

Niciun compromis nu se întrevede la orizont între creditorii internaționali – UE, FMI și BCE – și Grecia, țară aflată de o săptămână în incapacitate de plată și care tocmai a spus un NU apăsat ultimei oferte de austeritate.

euro grecia

Grecia face un salt în necunoscut, după respingerea prin referendum, duminică, a propunerilor creditorilor internaţionali, urmările – o ieşire din zona euro sau intrarea într-o adevărată furtună economică – depinzând în mare parte de liderii europeni şi de Banca Centrală Europeană (BCE).

Analiștii economici sunt de părere că votul “NU” din Grecia va complica obţinerea unui acord. Nu se ştie dacă partenerii Atenei vor accepta să se reaşeze la masa negocierilor sau dacă vor face concesii.

Piețele financiare și moneda euro au resimțit luni șocul referendumului din Grecia însă impactul a fost limitat și nu a existat risc de contagiune, scrie Reuters. Bursele europene au scăzut cu procente între 0,7% și 2,8%. Lipsa unei reacții de panică e explicată de economiști prin încrederea că BCE va interveni și va acoperi pierderile.

Guvernul condus de Alexis Tsipras s-a declarat încrezător duminică seară, dând asigurări că “iniţiativele pentru ajungerea la un acord se vor intensifica”, potrivit AFP.

Grecia se află de marţea trecută în incapacitate de plată faţă de FMI. Atena trebuie să plătească mai multe rate şi în această lună, dintre care 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE) la 20 iulie.

Economia elenă, supusă de o săptămână sub un control al capitalurilor, este în letargie. Numai BCE asigură supravieţuirea ţării, menţinând finanţarea băncilor greceşti, prin împrumuturi de urgenţă (ELA), al căror nivel a fost îngheţat.

Nu se ştie deocamdată dacă băncile greceşti, închise de lunea trecut, se vor putea deschide marţi, aşa cum era prevăzut, scrie Agerpres.

BCE urmează să se reunească luni, pentru a lua o decizie. Agnes Bénassy-Quéré susţine că îngheţarea ELA ar putea fi menţinută câteva zile. Însă va fi dificil de făcut acest lucru şi după 20 iulie, dată la care instituţia cu sediul la Frankfurt ar trebui să primească 3,5 miliarde de euro.

Pentru a face faţă lipsei de lichidităţi şi a-şi plăti funcţionarii, guvernul elen ar putea introduce o monedă ‘paralelă’, ‘IOU’ (‘I Owe You’). Documente de recunoaştere a datoriei care, odată puse în circulaţie, s-ar extinde şi la sectorul privat.

Leave a Reply

Top