În anul Centenarului, partidele maghiare s-au aliat pentru a cere Autonomia Ţinutului Secuiesc

Cele trei partide maghiare, UDMR, PCM şi PPMT solicită, public, într-o rezoluţie comună semnată luni, la Cluj, autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium.

Rezoluţia a fost semnată de preşedinţii celor trei formaţiuni, Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT).

“Noi, reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanţi responsabili şi legitimi ai comunităţii maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie: 1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România. 2. Considerăm că autonomia teritorială a ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci”, se arată în rezoluţie.

Potrivit textului, “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun”.

Un alt punct al rezoluţiei se referă la autonomia culturală.

“Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii. (…) Recunoaşterea ei prin lege şi crearea unui sistem instituţional este singura soluţie viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităţilor maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunităţi dispersate, păstrarea identităţii naţionale şi prosperitatea pe pământul natal”, se menţionează în document.

Documentul semnat de cei trei lideri, intitulat “Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj-Napoca”, se referă şi la “Rezoluţia de la Alba Iulia” din 1918 şi la nevoia unui parteneriat cu majoritatea românească.

“La o sută de ani după Rezoluţia de la Alba Iulia, suntem pregătiţi pentru un nou început: în interesul dezvoltării ţării şi al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluţii pentru problemele care dezbină comunităţile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar ştim, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorităţii – propunem un parteneriat în acest sens şi ne dorim să fim respectaţi”, arată documentul.

Cu ocazia semnării documentului de către cei trei lideri politici, Kelemen Hunor a spus că respectivele concepte de autonomie ar trebui legiferate, unele numai după modificarea Constituţiei.

“Noi credem că cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…); autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat -noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018- discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ. (…) E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritoarială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. (…) În anul Centenarului noi am popus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”, a spus preşedintele UDMR.

  1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
  2. Considerăm că  autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze  ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
  3. Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
  4. Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și  a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.

“Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie,  să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.

Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare”, se arată în documentul citat.

Foto: Gönczy Tamás / RMDSZ

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Loading...
Top