La Cluj sunt cele mai multe cămine pentru bătrâni din România!

Numărul căminelor pentru persoane vârstnice licenţiate la 14 ianuarie 2019 era de 352 la nivel național, cele mai multe fiind private, potrivit AGERPRES.

Din totalul căminelor licenţiate, 108 erau publice şi 244 private. Cel mai mare număr de cămine pentru persoane vârstnice se înregistra în judeţele Cluj – 27, din care două publice, Bihor – 25, toate private, Bacău – 20 (cinci publice) şi Timiş – 17 (cinci publice). La polul opus, judeţele cu cele mai puţine cămine licenţiate erau Vaslui şi Tulcea, cu câte un cămin, ambele publice, şi Olt, cu două cămine pentru bătrâni, ambele publice.

Conform datelor furnizate de Ministrul Muncii, în urma controalelor efectuate de către Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, tariful poate varia de la 1.000 lei/lună/beneficiar (în cazul unui cămin public pentru persoane vârstnice) la 5.000 lei/lună/beneficiar sau chiar mai mult (cămin privat).

“Căminele pentru persoane vârstnice oferă servicii adaptate nevoilor beneficiarului, ori gradului de dependenţă al acestuia, astfel că tariful perceput variază de la o persoană la alta. În cazul căminelor publice pentru persoane vârstnice (…) costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite şi are în vedere totalitatea cheltuielilor curente anuale ale căminului pentru persoane vârstnice, diminuate cu sumele primite din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate pentru finanţarea drepturilor de personal ale personalului medical şi a medicamentelor.

Costul mediu lunar de întreţinere trebuie să asigure îndeplinirea nivelului standardelor minime de calitate şi nu poate fi mai mic decât standardul minim de cost aprobat prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii. La această dată, standardul minim de cost anual pentru căminul pentru persoane vârstnice este de 23.784 lei, aşa cum a fost aprobat prin HG nr.978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale(…)”, precizează reprezentanţii Ministerului Muncii.

Aceştia au menţionat că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are în vedere creşterea, în cursul acestui an, a standardului minim de cost. De asemenea, conform sursei citate, persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu şi pentru asistarea şi îngrijirea în centre rezidenţiale, stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau furnizorii privaţi care le administrează.

Contribuţia datorată se stabileşte potrivit cu nevoia beneficiarului şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, şi ţinând cont de prevederile art.93 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011, conform cărora obligaţiile de întreţinere se stabilesc astfel încât să nu afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vieţii curente a persoanei/persoanelor obligate la întreţinere, precum şi a copiilor acesteia/acestora.

În cazul îngrijirii asigurate în cadrul căminelor publice, persoanele vârstnice care nu au venituri şi nici susţinători legali nu datorează contribuţia de întreţinere, aceasta fiind asigurată din bugetele locale sau judeţene, după caz, în limita hotărâtă de acestea.

“Potrivit art. 25 alin.(5) din Legea nr.17/2000, persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămine datorează contribuţia lunară de întreţinere în cuantum de până la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat. Diferenţa până la concurenţa valorii integrale a contribuţiei lunare de întreţinere se va plăti de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cămine publice, dacă realizează venit lunar pe membru de familie în cuantum mai mare decât valoarea netă a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii”, mai precizează reprezentanţii MMJS.

Atât în cazul căminelor pentru persoane vârstnice publice, cât şi în cazul celor private, contribuţia datorată, respectiv persoana/persoanele care participă la plata contribuţiei din partea beneficiarului se stabilesc prin contractul de furnizare servicii. Contractul de furnizare servicii se încheie între centru/furnizorul acestuia şi beneficiar sau, după caz, reprezentantul legal al acestuia. În funcţie de condiţiile contractuale, respectiv persoana/persoanele care participă la plata contribuţiei din partea beneficiarului, se încheie angajamente de plată cu acestea. Angajamentele de plată fac parte integrantă din contract.

Contribuţia lunară de întreţinere se stabileşte personalizat, pentru fiecare beneficiar în parte, după încheierea evaluării complexe şi pe baza datelor prevăzute în ancheta socială şi în Fişa de evaluare sociomedicală (geriatrică).


Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top