Programul de vineri, 18 ianuarie, de la ora 19.00, prezentat de Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” aduce pe scenă lucrări de Johannes Brahms şi Ludwig van Beethoven, o combinaţie întotdeauna de succes dacă se ţine cont că idolul declarat al lui Brahms a fost marele compozitor clasic.
Trei lucrări de Brahms și Imperialul lui Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii.
Schickalslied (Cântecul destinului), op. 54, de Johannes Brahms a fost compus pe poemul Cântecul de ursită al lui Hyperion de Friedrich Hölderlin, iar tema centrală este opoziţia dintre fericirile cereşti şi frământările lumii reale a oamenilor.
Următoarea lucrare din program, Uvertura tragică, op. 81, este mărturie a interesului lui Brahms pentru tragediile lui Sofocle şi dramele lui Goethe şi Shakespeare. Astfel, în Uvertura tragică, Brahms omagiază muzical acest gen literar şi spiritul său, lucru firesc dacă ţinem cont că Germania literară a acelor vremuri era puternic influenţată de celebrul volum Naşterea tragediei de Friedrich Nietzsche.
Apoi, echilibrul muzical este atins printr-o altă lucrare pentru cor mixt şi orchestră (ultima scrisă de Brahms), Gesang der Parzen (Cântecul ursitoarelor), op. 89, care readuce tema destinului care l-a fascinat pe compozitor pe tot parcursul vieţii sale. Această piesă, interpretată pentru prima dată la Cluj (după ce a fost interpretată de Corul Filarmonicii anul trecut, în compania Orchestrei Simfonice din Singapore), este bazată pe un text din Ifigenia în Taurida de Goethe, ea însăşi o re-povestire a tragediei greceşti a lui Euripide.
Atmosfera mai întunecată a primei părţi a concertului va fi contrabalansată, în cea de-a doua, de Concertul nr. 5 pentru pian, în Mi bemol major, de Ludwig van Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii. Supranumit Imperialul, concertul se distinge prin caracterul său eroic şi maiestuos şi prin scriitura pianistică de o strălucire neegalată la acel moment.