Moștenitorul Coroanei Marii Britanii, Prințul Charles, distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al UBB Cluj!

Universitatea Babes-Bolyai (UBB) a acordat astăzi, în cadrul unei ceremonii solemne, titlul de Doctor Honoris Causa Alteței Sale Regale Charles, Prinț de Wales, care a început la ora 16:30, în Aula Magna a UBB, în fața unui public restrâns.

Distincţia a fost acordată în urma votului din data de 8 mai 2017 al Senatului UBB, în semn de recunoaștere a contribuției deosebite a Alteței Sale Regale Prințul de Wales în domeniul valorificării patrimoniului cultural românesc, al promovării valorilor istorice multiculturale, al cunoașterii mediului spiritual și natural românesc peste hotare, precum și pentru întărirea cooperării dintre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și România.

Moștenitorul Coroanei Marii Britanii s-a aflat pentru prima dată la Cluj-Napoca, acesta sosind în jurul orei 15:00.

Rectorul UBB Cluj, Ioan Aurel Pop a rostit un laudațio pentr Prințul Charles, pe care îl redăm mai jos:

“Alteța Voastră Regală,

A fost un timp în istorie, cu mult înainte de Uniunea Europeană, când Britannia (Anglia de azi) și Dacia (România de azi) făceau parte din același stat, numit Imperiul Roman, întins pe trei continente, din cețurile reci ale Mării Nordului până în nisipurile fierbinți ale Africii și de la Tigru și Eufrat până la Oceanul Atlantic. De-atunci, raporturile dintre locuitorii de pe Tamisa și cei de la Dunăre și Munții Carpați s-au păstrat, s-au perpetuat, s-au întrerupt și s-au reluat mereu, din timp în timp, în ciuda marii distanțe, conducând la o mai bună cunoaștere reciprocă.

Englezii au fost un model de națiune occidentală europeană și au oferit străinilor standarde de organizare a vieții comunitare, de la conducerea monarhică și democratică a statului până la funcționarea universităților – cele din Cambridge și Oxford fiind adevărate repere mondiale. Structura formală a universităților medievale s-a păstrat în anumite privințe – în ciuda rapidelor modernizări – până astăzi. Astfel, această universitate a noastră, fondată la 1581 prin decret regal și refondată apoi de mai multe ori, este astăzi cea mai veche, mai mare și mai prestigioasă din România. În cadrul ei, s-a învățat consecutiv în latină, în germană, în maghiară și în română, până când am ajuns să avem astăzi o universitate cu trei limbi oficiale de studiu, română, maghiară și germană (limbile etniilor principale ale Transilvaniei), cu zeci de programe în engleză și franceză, cu mulți studenți din UE și din alte părți ale lumii. Fiecare student este liber să-și aleagă limba de studiu. De asemenea, UBB este singura universitate din Europa cu patru facultăți de teologie creștină, în conformitate cu principalele confesiuni istorice din Transilvania: ortodoxă, romano-catolică, protestantă și greco-catolică. Cu alte cuvinte, întreaga tradiție multiculturală, plurietnică și multiconfesională a regiunii este respectată.

Între personalitățile care v-au precedat în primirea acestui titlu de onoare se numără savanți de clasă, laureați ai premiului Nobel, capete încoronate, șefi de state și de guverne, între care Mario Vargas Llosa, cancelarul Angela Merkel, regele Mihai I al României, papa Benedict al XVI-lea, Bartolomeu, patriarhul ecumenic, Bronislaw Geremek, Jacques Le Goff, Hans-Adam al II-lea, principe de Liechtenstein și mulți alții.

Prințul Charls, Doctor Honoris Causa al UBB-foto Biroul de presă al UBB

Distinși ascultători,

Înălțimea sa regală Charles, prinț de Wales, face parte dintr-o venerabilă casă regală europeană, cu rădăcini medievale. Ca moștenitor al tronului, prințul Charles are ca atribuție principală sprijinirea Majestății Sale Regina ca element focalizator al mândriei naționale, al unității și credinței, menținerea solidarității în societate, reprezentând stabilitatea și continuitatea, importanța serviciului public și a sectorului de voluntariat. Toate acestea se îndeplinesc prin încurajare permanentă și exemplu personal. Studiile superioare (începute în 1967) le-a făcut la Cambridge, la faimosul Trinity College, specializându-se în arheologie, antropologie și istorie, ceea ce explică gustul special al Alteței Sale Regale pentru monumente, pentru moștenirea trecutului, pentru tradiții. Înainte de a fi învestit oficial ca Prinț de Wales (în 1969), a petrecut un semestru la University College of Wales, învățând să vorbească limba velșă. În 1970, prințul a devenit membru al Camerei Lorzilor, apoi pilot de avion în Royal Air Force, absolvent al Royal Naval College și comandant în Royal Navy, pilot de elicopter etc.

În ultimii 40 de ani, în rolul de moștenitor al tronului, prințul a vizitat circa 100 de țări, îndeplinind în medie 600 de angajamente pe an. Este adesea prezentat ca fiind un deschizător de drumuri, un lider mondial în munca de responsabilitate socială corporativă, demonstrând de timpuriu beneficiile agriculturii organice, găsind căi de sprijinire a tinerilor neangajați în muncă, în educație sau în alte forme de pregătire. Înălțimea sa regală a vorbit prima oară despre mediul înconjurător în 1968 și a avertizat demult despre efectele ireversibile ale schimbării climei. Ca lider al protecției mediului de peste patru decenii, a lucrat cu mediul de afaceri, cu organizații de caritate, cu guverne, cu alte entități spre a promova căi sustenabile de viață și de muncă.

Rectorul Ioan Aurel Pop îi înmânează titlul de DHC prințului Charles- (c) Biroul de presă al UBB
În 1998, prințul Charles a făcut prima sa vizită în România. Era pentru a doua oară în istorie când un principe de Wales călca oficial pe pământ românesc. Predecesorul său fusese Edward, viitor rege al Marii Britanii și împărat al Indiei, care petrecuse în 1888 o zi la București și mai multe zile la Castelul Regal Peleș, reședința de vară a regelui Carol I al României și a reginei Elisabeta. Viitorul rege Edward al VII-lea și-a continuat apoi drumul prin „Wild Carpathia”, cu trenul, până la Gheorgheni, în Transilvania, unde s-a întâlnit cu prințul de coroană Rudolf de Habsburg al Austro-Ungariei (fapt repus în valoare de prof. emerit Adrian Nicolescu).

Din 1998, prințul Charles a fost de nenumărate ori în România, în vizite private sau oficiale, vestind mereu lumii că există în Carpați și la Dunăre o țară „binecuvântată între toate de Domnul pre pământ” (Nicolae Bălcescu). Prin proprietăți, prin fundații și asociații, prin încurajarea investițiilor și a competiției, prin interesul pentru restaurarea monumentelor și protecția naturii, dar mai ales prin exemplul personal, prințul de Wales a devenit un adevărat protector al Transilvaniei și al României. De la Viscri, din centrul Transilvaniei istorice, și până la Săpânța, în inima Maramureșului istoric, Alteța Sa Regală, cu ajutorul Trustului „Mihai Eminescu”, al altor organizații, fundații și asociații, dar mai ales cu ajutorul oamenilor inimoși care-l înconjoară și prețuiesc, lasă sigilii perene, în vederea conservării tradițiilor istorice și a naturii neîntinate. Aceste tradiții vin din trecut și privesc spre viitor.

Prințul Charles, cu sensibilitatea sa specială pentru istorie și arhitectură, observabilă încă de pe vremea studiilor universitare, a remarcat de la început rolul României de sinteză a civilizațiilor, de reunire a Occidentului catolic și protestant cu Orientul bizantin și ortodox. De aceea, în Transilvania, lângă turnurile ascuțite ale bisericilor gotice ce străpung cerul se văd ușor cupolele rotunjite ale bisericilor bizantine, la fel cum la câteva sute de metri de o construcție barocă se poate vedea o capelă în stilul Renașterii, lângă un auster loc de închinăciune unitarian (antitrinitar) stă o sinagogă, iar la câțiva pași de ele răsare o biserică de lemn… Toate acestea simbolizează civilizația europeană în evoluția ei, poate mai bine conservată aici decât în alte părți și socotită de aceea de către Alteța Sa Regală o comoară neprețuită, demnă de a fi păstrată. Cu acest rol de păstrător al vieții oamenilor și al produselor bune ale muncii lor, Prințul Charles se constituie într-un adevărat ctitor, reconciliind natura cu istoria, credința cu arhitectura, modernitatea cu monumentele trecutului. La toate acestea au lucrat românii de rit bizantin, maghiarii catolici, calvini și unitarieni, germanii catolici și luterani, evreii și alții, creând aici – dincolo de inerentele dispute și neînțelegeri – un model de conviețuire europeană.

Alteța Voastră Regală,

Vă aflați la Cluj-Napoca/ Kolozsvár/ Klausenburg, al doilea oraș ca mărime al României, capitală de provincie a Imperiului Roman (ca și Londra/ Londinium) și proclamat municipiu acum 1900 de ani. Orașul de astăzi are circa 400 000 de locuitori, între care aproape 100 000 sunt studenți. Fiecare al patrulea locuitor al orașului este student, universitatea fiind brandul locului. De-a lungul timpului, am învățat să viețuim, să supraviețuim, dar și să conviețuim. În universitate, ne aflăm împreună cu scopul învățăturii, educației, cercetării, comunicării și dialogului. Credem sincer că prin cultură se ajunge la libertate.

Alteța Voastră Regală,

Aici, în România, vă aflați acasă și sperăm să vă simțiți mereu acasă. Motivele sunt deopotrivă obiective și subiective. Vă leagă de această țară nenumărate fire, inclusiv înrudiri îndepărtate (venite prin dinastia Basarabilor a Țării Românești, mai exact prin urmașii principelui Vlad Dracul) sau mai apropiate (venite prin regina Maria – nepoata reginei Victoria a Marii Britanii – al cărei bust ne veghează în holul acestei universități), dar vă leagă mai ales afinități de suflet, dragostea pentru locuri și pentru oameni, succesiunea de dealuri și de văi a acestui spațiu, câmpurile acoperite cu flori, pădurile și apele străbătute încă de animale sălbatice și de pești, dar mai ales oamenii primitori, așa cum ați afirmat de multe ori.

Senatul acestei universități și-a îndeplinit o datorie de cinste, aceea de a vă onora și de a vă aduce mai aproape de noi. Suntem siguri că împărtășiți alături de noi deviza de pe stemă: Traditio nostra unacum Europae virtutibus splendet („Tradiția noastră strălucește împreună cu virtuțile Europei”). Noi vă considerăm urmașul ctitorilor noștri de acum un secol, când regele Ferdinand al României și regina Maria a României (stră-mătușa Alteței Voastre Regale) au refondat această venerabilă instituție în cadrul Regatului României. Acceptând această invitație a noastră reunită, făcută de Senatus Academicus et Rector Magnificus, ne-ați onorat și ne-ați înnobilat, dându-ne încredere în forța tradiției îndreptată cu privirea spre viitor. Dorindu-vă sănătate și putere spre a servi în continuare națiunea britanică și omenirea, Universitas magistrorum et scholarium Almae Mater Napocensis vă urează precum odinioară: Vivat, crescat, floreat!”

Acad. Prof. Ioan-Aurel Pop, rector UBB Cluj.

Foto: Pagina oficială Emil Boc

Discursul Prințului Charles la Cluj

Potrivit Actual de Cluj, Prințul Charles s-a declarat impresionat de România și de Transilvania în special.

“Vor fi 20 de ani de la prima mea vizită în România, anul viitor. Între timp am putut vizita și alte zone, dar acea primă vizită a lăsat asupra mea o amprentă de neșters. Am văzut peisaje împădurite, încă îngrijite de micile comunități de fermieri ce le-au creat, și o extraordinară continuitate culturală: în multe sate numele de familie sunt asociate istoric cu aceste locuri, aceleași familii au avut grijă de aceste pământuri timp de sute de ani.

Pot doar spune că de atunci am început să prețuiesc aceste peisaje și comunități tot mai mult. E rar, poate unic în Europa, să vezi peisaje bine păstrate și productive la o asemenea proporție. Am fost uimit să văd pajiștile bogate, inclusiv în fluturi, cu peste 200 de specii comparativ cu doar 40 în Marea Britanie, nevertebrate și vertebrate – aceste specii toate indică o bună sănătate ecologică a acestor peisaje. Și totuși sunt și foarte productive. Studii ale UE arată că micile ferme din România sunt de două ori mai productive la hectar decât marile ferme. Totuși au nevoie de ajutor pentru ceea ce produc, și conexiuni potrivite la piață. Având în vedere o abordare integrată către dezvoltarea rurală, aceste probleme pot fi rezolvate, și dacă vor fi rezolvate comunitățile vor continua să prospere și să protejeze agricultura prietenoasă cu sălbăticimea.

Toți, în lumea largă, avem multe de învățat de la agricultura din Transilvania. Are importanță economică și ecologică, dar și spirituală. Contează, în această lume cinică obsedată de eficiență și convenabilitate? Da, contează. Pentru că în final în aceste peisaje omul trăiește în armonie cu natura. O armonie care a fost pierdută cu larghețe în mare parte din Europa, și cu rezultate dezastruoase pentru mediul nostru. Aici omul produce hrană într-un mod cu adevărat sustenabil, fără a distruge natura ori a lupta împotriva ei, ci în parteneriat cu ea. E o temă importantă pe care am încercat s-o dezvolt pentru mulți ani, împotriva unui cor de sceptici. Totuși, s-ar părea că placa se întoarce: tot mai mulți oameni constată că acum costurile industrializării peisajelor și producției de hrană, cu pierderea capitalului natural care ne susține pe toți, câștigurile pe termen scurt vor fi urmate de colapsul sistemelor naturale, iar pe termen lung e un colaps care poate fi deja văzut. În contrast, peisajele transilvănene cultivate oferă un model de trăire sustenabilă, producție de hrană și conservare a biodiversității”, a susținut Prințul de Wales în discursul său.

Îndrăgostit de România

“Am fost întrebat de multe ori de ce vin atât de des în România, ce o face atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: voi, prietenii mei români, peisajul vostru natural, cultural, tradițiile voastre, dar și capacitatea voastră de inovare și schimbare, ceea ce sunteți după secole de istorie, identitatea voastră și ceea ce puteți face, energia schimbării pe care o puteți mobiliza – acestea sunt ceea ce vă face speciali în lume.

Arhitectura voastră, peisajele voastre agricole, biodiversitatea, pajiștile și livezile, mozaicul habitatului și diversitatea comunităților și tradițiilor voastre. Toate acestea, împreună, sunt o comoară – comoara voastră către lume. Mi se pare că uneori nu sunteți deplin conștienți de toate acestea, e ușor să uitați, ispitiți de ritmul și schimbările societății moderne. Deci când vă uitați în viitor, vă rog să aveți aceste valori în minte: sunt unice. Când vreți să vă modernizați, să vă transformați – și România are multe lucruri de făcut în acest sens – sper că o veți face într-un mod care va adăuga valoare acestei comori. Aceasta va conserva comunitățile și peisajele voastre, va aduce ceea sunteți deja în ceea ce vreți să deveniți. Sunt uimit dintotdeauna de creativitatea excepțională a tinerilor voștri – în IT, R&D, arte creative – toate acestea sunt parte din comoara voastră, de asemenea.

Marca voastră ca țară e exact acest mix de valori și tradiții autentice, arhitectura, gustul hranei voastre, țesătura ancestrală a comunităților voastre, biodiversitatea unică și capacitatea voastră de a inova – toate acestea vă fac speciali și de aceea mă întorc întotdeauna în România, și de aceea o parte a sufletului meu e întotdeauna aici. Viața modernă nu înseamnă să uiți valorile trecutului, și să înlocuiești totul cu chestii noi, ci să combini într-un mod inteligent valorile fundamentale ale culturii și tradiției noastre cu inovație și tehnologii noi, fără a tăia legătura între societatea umană și natură. România are o istorie fascinantă și diversă, moștenită de la daci, pe care a construit o viață bazată pe o relație armonioasă cu natura. În secolele anterioare alte civilizații le-au îmbogățit pe cele locale cu tradiții și arhitectură, bazate pe același principiu al relației armonioase cu natura. E o bogăție care poate fi un avantaj pentru România modernă. Ar fi minunat, într-adevăr, dacă școlile și universitățile din România ar cultiva ideea că natura și tradițiile sunt un avantaj pentru viața modernă. E singurul mod în care poți construi un viitor sustenabil, unul în care România ar avea un loc unic inovând fără a-și pierde prețiosul suflet”.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top