“Pactul pentru Carte”, semnat de toate partidele! Printre măsuri, scutiri de impozite și 50 de euro pentru cărţi fiecărui elev

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a anunţat, vineri, că pachetul legislativ “Pactul pentru Carte”, care prevede introducerea unor campanii de promovare a Cărţii, actualizarea bibliotecilor cu volume, sprijin anual de 100 euro pentru profesori pentru cumpărarea de cărţi, a fost semnat de toate partidele, potrivit MEDIAFAX.

“Am depus pachetul legislativ “Pactul pentru Carte” format din şapte proiecte de lege şi care îşi propune, în relativ scurt timp, o dublare a vânzării de carte în România. La ora actuală, piaţa de carte din România se află într-o situaţie deplorabilă. Suntem pe ultimul loc in Uniunea Europeană în ceea ce priveşte achiziţia de carte, iar această piaţă are o valoare de nici 100 de milioane de euro. Mă bucur că toate partidele politice parlamentare au răspuns pozitiv invitaţiei de a susţine “Pactul pentru Carte”. Mai exact, parlamentari din toate partidele au semnat şi şi-au asumat să susţină iniţiativele legislative şi, de aceea, sper că acesta va fi adoptat în scurt timp. Precizez că “Pactul pentru Carte” a fost discutat, agreat şi convenit cu oameni de cultură, edituri şi profesori”, a transmis deputatul liberal, într-un comunicat de presă.

Raeţchi argumentează necesitate pachetului legislativ prezentând un studiu Eurostat potrivit căruia “doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună; un român cheltuieşte maxim trei euro pe an pentru cărţi – mult sub media Uniunii Europene, iar datele Institutului Naţional de Cercetare în Cultură spun că un român din cinci nu a citit niciodată o carte”.

Conform sursei citate, cele 10 măsuri propuse prin Pactul penru Carte sunt următoarele:

1. Creşterea şi actualizarea fondului de carte din bibliotecile şcolare printr-o bugetare specifică. Bibliotecile şcolare nu au suficiente cărţi şi nu sunt atractive pentru elevi. Fondul de carte este învechit. Am pierdut sute de biblioteci şcolare în ultimii ani. De aceea, am amendat legea bibliotecilor prin introducerea unui nou articol cu privire la creşterea fondului de carte din bibliotecile şcolare cu cel puţin 0.5 cărţi anual pentru fiecare elev din cadrul unităţii şcolare.

2. Implementarea unor campanii publice care să promoveze Cartea şi care să ducă la conştientizarea importanţei lecturii este esenţială. Am considerat că este absolut necesară o iniţiativă legislativă care să modifice Legea audiovizualului în sensul introducerii unor prevederi cu privire la realizarea unor campanii publice privind importanţa şi promovarea în spaţiul public a cititului.

3. Acordarea unui suport financiar anual de 100 de euro fiecărui profesor pentru achiziţionarea de cărţi – o măsură care a mai fost implementată în România în urmă cu mai bine de 10 ani şi care a fost eficienta si apreciată. Am formulat un proiect de lege în acest sens, profesorii urmând să dispună de fondurile necesare pentru achiziţionarea de cărţi utile atât dezvoltării profesionale, cât şi desfăşurării activităţii didactice. Prin urmare, indirect, şi elevii vor beneficia de avantajele adoptării acestui proiect de lege, printr-o mai bună pregătire a cadrelor didactice.

4. TVA 0% pentru cărţile tipărite – am realizat în acest sens o propunere legislativă pentru modificarea Codului Fiscal. Parlamentul European a adoptat în iunie 2017 decizia prin care li se oferă statelor membre posibilitatea de a reduce până la 0 cota TVA pentru cărţi, ziare şi periodice, inclusiv pentru cele în format electronic, Irlanda şi Marea Britanie fiind două state care aplică deja această cotă de 0%. În acest context, deşi in general exista obiecţii la nivel european în privinţa aplicării TVA Zero, România poate negocia cu oficialii europeni această facilitate fiscală, având în vedere impactul bugetar redus şi situaţia dificilă în care se află piaţa de carte din România. O măsură pozitivă adoptată relativ recent în România pentru stimularea pieţei de carte a fost reducerea cotei de TVA la cărţi, manuale şcolare, ziare şi reviste la un procent de 5%, dar această măsură a redus preţul cărţilor cu doar aproximativ 2 lei.

5. Reducerea TVA la 5% pentru cărţile în format electronic – am realizat in acest sens o propunere legislativă pentru modificarea Codului Fiscal. La ora actuală, TVA pentru cărţile în format electronic este de 19% şi ar fi utilă încurajarea acestei pieţe în condiţiile în care valoarea ei nu depăşeşte 600.000 de euro.

6. Acordarea a 50 de euro pentru achiziţionarea de cărţi fiecărui elev, la absolvirea primului an din fiecare ciclu şcolar. Obiectivul direct este acela de a-i stimula pe copii şi tineri să descopere şi să aprofundeze plăcerea de a citi cu efecte favorabile incontestabile pentru dezvoltarea lor ulterioară, precum şi să cumpere cărţi care nu sunt neapărat în curricula şcolară.

7. Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu meserii-cheie din industria de carte, asociate cu cele din domeniul cercetării sau informaticii, ar fi utilă pentru dezvoltarea pieţei de carte, iar impactul bugetar ar fi redus, în condiţiile în care numărul total de angajaţi ai editurilor din România este de maxim 1.200 – iniţiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal. În ceea ce priveşte librăriile, tot mai multe au fost închise în ultimii cinci ani, existând oraşe întregi în care librăriile lipsesc sau au fost plasate într-o zonă periferică.

8. Renunţarea la impozitul pe clădiri/taxe pe clădiri şi impozitul pe teren pentru spaţiile utilizate pentru funcţionarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puţin 50% din cifra de afaceri – iniţiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal.

9. Eliminarea impozitului pe clădiri/taxe pe clădiri şi impozitul pe teren pentru spaţiile utilizate pentru funcţionarea anticariatelor în care vânzarea de carte reprezintă cel puţin 50% din cifra de afaceri.

10. Instituirea anului 2019 drept “Anul Cărţii” şi lansarea programului naţional “România citeşte”, inspirat din modelul polonez.

Şase din proiectele care fac parte din pachetul legislativ “Pactul pentru Carte” au fost înregistrate la Senat, primă cameră sesizată, iar unul la Camera Deputaţilor.

Leave a Reply

Loading...
Top