Producătorii de medicamente cer realizarea unui audit independent asupra datelor folosite de CNAS în calculul taxei clawback

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită realizarea unui audit independent asupra datelor folosite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru calculul cuantumului taxei clawback, în urma menținerii acestuia la un nivel nejustificat de mare în trimestrul 2 al anului curent.

medicamente

Cele două asociații anunță că procentul “p” din calculul taxei clawback a ajuns la 24% în trimestrul 2 din 2015, un nivel relativ constant față de trimestrul anterior când “p” era de 26%. Menținerea aceluiași nivel pentru taxa clawback, în condițiile unei scăderi a valorii consumului de medicamente din piață cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim, aduce mari îndoieli asupra felului în care se fac calculele la CNAS.

Ne surprinde această diferență, pentru că estimarea făcută de Cegedim luase în calcul faptul că stocurile rulate în piață în acest trimestru au fost foarte mici, în așteptarea prețurilor reactualizate. Era firesc ca acest lucru să se regăsească și în facturile primite de la autorități. Aceasta este o dovadă în plus a lipsei de transparență și de predictibilitate în care suntem obligați în mod nefiresc să ne desfășurăm activitatea. De la introducerea acestei suprataxe și până acum, companiile din industria farmaceutică nu au știut care va fi de fapt valoarea clawback-ului la niciun final de trimestru. Considerăm că este obligatorie desfășurarea unui audit privind datele (aferente consumului real de medicamente) folosit în calculul taxei clawback. Este singura variantă în care putem vorbi de un mediu de afaceri sustenabil,”a declarat Călin Gălăşeanu, Președintele ARPIM.

Un control independent asupra modului în care se calculează taxa clawback și a datelor folosite este singura modalitate prin care se pot corecta aceste deficienţe grave ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, dată fiind totala lipsă de transparență a CNAS față de producători. Companiile farmaceutice au intentat deja o serie de procese împotriva CNAS, pe care le câștigă pe bandă. Avem situații aberante, în care, pentru unele companii, CNAS a decontat aceeași sumă în trimestrul 2, 2014 și în trimestrul 2, 2015, dar acestea au de plată acum o taxa clawback cu 20% mai mare decât anul trecut. Există semnale în care companii plătesc taxa clawback aproape identică cu cifra lor de afaceri din trimestrul 2, 2015, ceea ce înseamnă practic insolvență,” a declarat Dragoș Damian, Președintele APMGR.

Menținerea acestui sistem nu va duce decât la pierderi, atât pentru stat, care va fi pus în situația de a înapoia sume de bani importante companiilor în urma contestaţiilor câștigate în instanță, cât și pentru producătorii de medicamente, care, din cauza costurilor imense aduse de taxa clawback, vor fi nevoiți să elimine și mai multe medicamente de pe piața din România și de a amâna investiții importante în facilități de producție locale.

Leave a Reply

Top