Studiu IRES: Românii sunt de acord cu vaccinarea

Potriit celui mai recent studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRE, 87% dintre cei români consideră beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse.

Opinia publică a dezbătut intens, în ultimele luni,  tema imunizării copiilor pe fondul scăderii, în ultimii ani, a acoperirii vaccinale în România și a izbucnirii epidemiei de rujeolă, dar și a lipsei de pe piață a unora dintre vaccinurile aflate în Schema Națională de vaccinare. În plus, Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică, în data de 10 aprilie 2017, proiectul Legii Vaccinării, act normativ care stabilește cadrul legal de vaccinare, dar și de achiziționare a vaccinurilor și care fusese anunțat încă din anul 2015.

Sondajul IRES a fost realizat în perioada 18-19 aprilie pentru a evalua percepţiile publice faţă de prevederile proiectului legii vaccinării supus dezbaterii, dar şi opiniile populaţiei cu privire la subiectul imunizării copiilor. 

Românii sunt în favoarea imunizării

87% dintre cei intervievați consideră că afirmația că “beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse” este adevărată (procentul crește odată cu înaintarea în vârstă a participanților la studiu); în schimb, doar 64% dintre respondenți consideră că afirmația “reacțiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora” este falsă. Proporția cea mai mare a intervievaților care consideră că este falsă această afirmație se poate observa în rândul celor cu vârsta între 36 și 50 de ani și a celor din mediul rural; în schimb, procentul celor care consideră afirmația drept falsă crește odată cu nivelul de educație.

83% dintre participanții la cercetare cred că imunizarea cu vaccinurile din Schema Națională de vaccinare este un lucru bun, întrucât copiii trebuie vaccinați și 15% dintre persoane cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii; acestora din urmă li se alătură 1% din eșantion, care cred că vaccinarea este un lucru rău pentru copii. Procentul celor care au opinii favorabile vaccinării este în creștere odată cu vârsta respondenților, iar o proporție mai mare de intervievați care cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii găsim în regiunile de sud ale țării (Sud, București, Dobrogea).

Medicii de familie, rol important în informarea pacienţilor

Aproape trei sferturi dintre participanții la studiu cred că obligația de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie (72%), iar această opinie este împărtășită de un procent mai mare de respondenți cu studii superioare comparativ cu cei care au studii medii și elementare; doar o cincime dintre intervievați cred că este, mai degrabă, datoria părinților să se informeze cu privire la acest aspect (22%).

Faptul că în unele state europene admiterea copiilor într-o unitate de învățământ se realizează doar cu dovada vaccinării complete, conform schemei naționale, este perceput drept un lucru bun de 83% dintre respondenți și drept un lucru rău de unul din zece intervievați. Un procent mai mare de participanți la cercetare care cred că e un lucru bun se găsesc în grupa de vârstă 51-65 de ani și proporția cea mai ridicată de persoane care cred că e un lucru rău se află în grupa celor mai tineri respondenți (18-35 de ani).

31% dintre cei intervievați au copii minori; 8% dintre părinți spun că au copii cu vârsta mai mică de un an. Nouă din zece respondenți declară că cei mai mici dintre fiii/fiicele lor minore au fost vaccinați conform schemei naționale de vaccinare actuală în momentul respectiv. În Transilvania și Banat se poate observa procentul cel mai mare de intervievați care spun că nu și-au vaccinat copiii cei mai mici conform schemei naționale.

Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform celor intervievați, sunt acelea că lipsesc vaccinurile (27%) și că au fost mediatizate unele cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării (27%); mai sunt amintite drept cauze părerile personale ale părinților (17%), campaniile anti-vaccinare promovate de anumite personalități publice (10%), dar și slaba calitate a informării părinților (7%). 6% dintre respondenți învinovățesc sistemul național de sănătate, în general, pentru rata scăzută de vaccinare (dezinteresul instituțiilor statului – 3%, lipsa comunicării cadrelor medicale cu pacienții – 2% sau lipsa reglementărilor adecvate de către instituțiile statului – 1%).

Schimbările frecvente ale politicilor Ministerului Sănătății și faptul că Ministerul nu știe să gestioneze situația sunt principalele motive menționate de respondenți pentru care, la nivel național, există probleme de aprovizionare cu vaccinuri (câte 40% dintre mențiuni).

Majoritatea românilor ar alege să îşi vaccineze un copil nou-născut

Dacă ar avea un nou-născut, 94% dintre participanții la studiu ar alege să îl vaccineze conform schemei naționale de vaccinare și 5% ar alege să nu facă acest lucru. Informații cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor și le-ar lua cea mai mare proporție dintre respondenți de la medicul de familie (64%), medicul pediatru sau alți specialiști (30%). Procentul bărbaților, intervievaților din mediul rural și a celor care locuiesc în Moldova care s-ar informa de la medicul de familie e mai mare comparativ cu cel al femeilor și al celor din alte regiuni ale țării care ar face acest lucru; în schimb, femeile, respondenții din mediul urban și cei care locuiesc în sudul țării s-ar informa mai degrabă de la alți medici. În plus, pe măsură ce crește nivelul de educație al respondenților, aceștia preferă în proporții mai mari să se informeze cu privire la vaccinuri de la medici pediatri sau alți medici decât cei de familie.

92% dintre intervievați au auzit de epidemia de rujeolă din România. Principala cauză a epidemiei, din perspectiva participanților la cercetare, este nevaccinarea (43%); totuși, 28% dintre respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care ar fi, în opinia lor, cauza epidemiei.

Proiectul de lege, puţin cunoscut de români

De proiectul legii vaccinării, lansată recent în dezbatere publică de către Ministerul Sănătății, au auzit 39% dintre intervievați, un procent mai mare al acestora putând fi observat în rândul bărbaților, a respondenților cu vârsta peste 36 de ani, a celor din mediul urban și a celor din regiunile din sudul țării, precum și Moldova; în plus, procentul celor care au auzit de această lege crește odată cu nivelul de educație al celor intervievați. O părere bună sau foarte bună au despre proiectul acestei legi 78% dintre cei care au auzit de ea și o părere proastă sau foarte proastă – 8%. Pe măsură ce crește vârsta respondenților, crește și proporția celor care au păreri bune despre actul normativ.

Dintre prevederile actului normativ enumerate participanților la cercetare, părerile bune exprimate în procentele cele mai mari sunt referitoare la obligația Ministerului Sănătății de a asigura stocurile de vaccinuri (94%). Majoritatea intervievaților au o părere bună și despre prevederea conform căreia înscrierea copiilor într-o colectivitate se va face doar după prezentarea dovezii că acesta a fost vaccinat conform Schemei Naționale (85%); procentul celor care au opinii pozitive legate de acest aspect crește odată cu înaintarea în vârstă a participanților la cercetare și este mai mare în mediul urban decât în mediul rural. Trei sferturi dintre respondenți (76%) au opinii pozitive cu privire la prevederea privind despăgubirea familiei copilului dacă apar reacții adverse în urma vaccinării, în cazul acestei prevederi proporția intervievaților care nu au răspuns fiind cea mai ridicată (6%, față de 1% în cazul prevederii menționate anterior); părerile bune sunt exprimate în proporții mai mari de bărbați.

Sancţiuni pentru părinţii care nu îşi vaccinează copiii?

Un procent ridicat dintre participanții la cercetare consideră că una dintre sancțiunile pentru părinții care nu își imunizează copiii conform Schemei Naționale de vaccinare ar trebui să fie primirea de amenzi (36%), iar alta – suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire (33%); o cincime dintre intervievați cred că fiii/fiicele acestor părinți nu ar trebui primiți în colectivitate, iar 11% cred că astfel de părinți ar trebui să fie acuzați de rele tratamente aplicate minorului. 18% dintre participanții la cercetare cred că părinții care nu-și vaccinează copiii conform respectivei scheme nu ar trebui sancționați, întrucât nevaccinarea este un drept al lor. Cu primirea amenzilor sunt mai degrabă de acord bărbații, iar proporția acordului crește odată cu vârsta și descrește odată cu nivelul de educație al respondenților. Suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire este o sancțiune cu care sunt mai curând de acord respondenții tineri (cei cu vârste până în 35 de ani, în primul rând, dar și cei cu vârste până în 50 de ani, spre deosebire de cei mai în vârstă de 51 de ani), cei din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova; proporția celor care sunt de acord cu această sancțiune crește odată cu nivelul de educație al intervievaților. Respondenții cu vârsta până în 35 de ani sunt în cea mai mare proporție în dezacord cu neprimirea în colectivitate a copiilor, iar în cea mai mare proporție de acord sunt cei cu vârste între 51 și 65 de ani; în plus, participanții la cercetare care locuiesc la oraș și cei din sudul țării sunt mai curând de acord cu această sancțiune în cazul nevaccinării copiilor. Cu sancțiunea de acuzare de rele tratamente aplicate minorului sunt mai degrabă de acord respondenții cu vârsta peste 51 de ani. Pe măsură ce înaintează în vârstă, respondenții sunt mai curând în dezacord cu ideea că părinții care nu își vaccinează copiii nu ar trebui sancționați, pentru că acesta este un drept al lor; în schimb, odată cu creșterea nivelului de educație, proporția acordului cu această afirmație este mai mare; de asemenea, un grad mai mare de acord se poate observa în regiunea de sud a țării, comparativ – în special – cu Transilvania și Banat, unde găsim procentul cel mai ridicat al dezacordului cu ideea că nevaccinarea este un drept al părinților, pentru care aceștia nu ar trebui să fie sancționați. 

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.011 de persoane, eroare maximă tolerată de ± 3%.

Leave a Reply

Top