Traditii si semnificatii in Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită şi Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, este ultima zi din Postul Pastilor si este ca zi de post negru, ceea ce înseamnă că nu se mananca si nu se bea decât apă toata ziua.

vinerea mare

Vinerea Mare are o semnificaţie desebit de importantă pentru creştini. Este o zi de mare doliu a întregii crestinatati pentru că este ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc.

Această zi este cinstită mai ales prin participarea la slujbă Prohodului Domnului.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit și Sfântul Aer) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiază zilei de sâmbătă. Se spune că cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul și spatele în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserică de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masă din mijlocul bisericii.

La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfârșitul slujbei, este obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.

Tradiții și obiceiuri

Lumea, în trecut, plecă acasă cu lumânările aprinse pe drum. Ocoleau casa de trei ori și intrau, se închinau, isi faceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grindă de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.

Fiind ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă.

În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se folosește oțet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet. Credincioșii petrec Vinerea Mare în rugăciune.

În această zi, gospodinele opresc lucrul. Nu se spăla și nu se sacrifică păsări sau animale.

Cercetătorii etnografi susțin că, în comunitățile tradiționale, se consideră că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului și întunericului, oamenii rămânând fără protecție divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obișnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulți oameni obișnuiau să-l țină. Cine face vreun rău semenului sau în această zi va fi pedepsit înzecit pentru faptă să.

În unele zone ale țării se afuma cu tămâie pomii și casele pentru a le feri de animalele sălbatice, de trăsnete, boli și dăunători. De asemenea, există tradiția că dacă plouă, va fi un an îmbelșugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul.

În popor se crede că postul negru este bun pentru ‘secarea’ gușii și vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care postește de toate bolile și îl va face să fie sănătos tot restul anului.

În Vinerea Mare, dimineață, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apa rece în Vinerea Seacă va fi sănătos tot anul.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top