Ziua naţională este a tuturor – OPINIE

Dacă pentru unii Ziua Naţională a României e un motiv de sărbătoare şi mândrie, acea zi din an în care ni se trezeşte în noi simţul patriotic şi brusc ne aducem aminte că ne iubim ţara, pentru alţii 1 Decembrie înseamnă aceeeaşi luptă continuă de zi cu zi pentru supravieţuire. Ziua naţională e şi a oamenilor amărâţi sau a celor care locuiesc pe stradă, căci despre ei vreau să vorbesc. Pentru că şi ei merită atenţie şi bunătate din partea noastră, a celor care am avut mai mult noroc în viaţă. Haideţi să nu mai trecem nepăsători pe lângă ei sau să nu îi mai privim cu dispreţ deoarece unii au probabil un suflet bun.

Astăzi, în această zi morocănoasă de 1 Decembrie 2017, în timp ce mii de clujeni au ieşit cu mic cu mare în centrul oraşului pentru a urmări parada militară, înarmaţi cu obiecte tricolore şi cu dragostea pentru România în suflet, un episod trist mi-a fost dat să surprind pe strada Universităţii din Cluj-Napoca, în faţa celui mai vechi şi singurul de altfel magazin alimentar din zona centrală, TERESY. Un cetăţean în vârstă, de circa 50 ani, un om sărman, a luat masa de 1 Decembrie într-un mod atipic. Pe un scăunel pliabil de culoare neagră cu care a venit de “acasă”. Singur. A intrat în magazinul alimentar, şi-a achiziţionat o pâine şi câteva felii de parizer din cei câţiva lei pe care i-a avut, a ieşit afară, s-a uitat în jur, şi-a desfăcut scăunelul, iar pe post de masă s-a folosit de una dintre jardinierele de beton din faţa magazinului, pe care a întins hârtia cu feliile de parizer şi pâinea.

Şi, în timp ce oamenii treceau pe lângă el cu câte un steguleţ tricolor, unii îl priveau cu dispreţ, alţii cu compasiune, omul îşi vedea de “prânzul” lui, ignorat şi nebăgat în seamă. Doar câţiva porumbei ce-i erau alături, cărora le mai arunca din când în când câte o bucăţică din pâinica lui şi mai vorbea cu ei. Din când în când se uita spre cer şi mai arunca o înjurătură, semn că durerea pe care o poartă cu el e mare, iar numai Dumnezeu poate ştii ce e în sufletul lui. Însă să dăruieşti din puţinul pe care îl ai, chiar şi unor fiinţe înaripate, e poate cea mai bună lecţie de viaţă care mi-a fost dat să o văd în acest an 2017.

Şi-a terminat masa, şi-a luat scăunelul pliabil în mână, a aruncat hârtia la primul coş de gunoi care i-a ieşit în cale ca un adevărat cetăţean responsabil şi s-a dus spre Târgul de Crăciun din apropiere, unde s-a pierdut în mulţimea adunată la un vin fiert şi un kurtos kalacs. Şi pentru el a fost o zi de sărbătoare astăzi, una mai tristă de altfel.

Unii oameni poate că nu au foarte mulţi bani, unii poate că nu vor avea ce pune pe masă de sărbători, unii poate că nu vor avea pe nimeni alături cu care să ciocnească un pahar de vin în Ajunul Crăciunului, unii poate că nu vor avea brad împodobit, unii poate că nu au acel loc căruia îi spunem “acasă”, dar au în suflet ceva ce mulţi oameni probabil că au pierdut demult – bunătatea. Şi aceşti OAMENI îşi iubesc ţara, iar Ziua Naţională este şi pentru ei!

Să fii OM şi să dăruieşti chiar şi din puţinul pe care îl ai e probabil cea mai importantă bogăţie pe care o poate avea cineva.

Ziua naţională este a tuturor! La mulţi ani, dragă Românie! Şi haideţi să nu îi uităm pe cei din jurul nostru cărora viaţa nu le-a oferit prea mult noroc, fiindcă calitatea de om e o virtute care nu poate fi cumpărată nici cu toţi banii din lume.

PS: Omule bun, nu te cunosc şi îmi pare rău că nu am apucat să îţi strâng mâna, dar îţi mulţumesc pentru această lecţie de viaţă pe care mi-ai dat-o. Chiar dacă probabil nu cred că vei citi acest text, eu îţi doresc să ai parte de un Crăciun Fericit şi de nişte sărbători frumoase, deşi ştiu că acest lucru e dificil, însă nu trebuie să ne pierdem speranţa şi, mai ales, credinţa în Dumnezeu. Vor veni şi zile mai bune pentru toţi.

LA MULŢI ANI!

Leave a Reply

Top