Costinești, Neptun și Eforie Sud, cele mai proaste stațiuni pe litoral! Cum a fost sezonul estival 2018

Litoralul românesc a avut cu 8% mai mulți turiști în acest sezon, deși a fost afectat de vremea ploiasă, de promovarea haotică și de faptul că voucherele de vacanță au fost acordate târziu.

Mamaia, Eforie Nord şi Venus au fost staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti, Neptun şi Eforie Sud, conform Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Având în vedere numeroasele investiții în structurile de primire turistică, se menține tendinţa de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului, mai ales a turiştilor familişti.

În staţiunile de pe litoral erau 1.548 structuri de cazare clasificate, cu 56.595 spaţii, şi puneau la dispoziţie 121.280 de locuri, cu 14.168 mai multe decât anul trecut. Turiștii care au ales litoralul românesc au avut la dispoziție o paletă largă de oferte, în funcție de serviciile preferate și de bugetul disponibil pentru concediu.

Dintre locurile de cazare, cele mai multe, 64.987, sunt reprezentate de locuri în hoteluri, 56.293 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. Spaţiile de cazare din hotelurile de 1-2* s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte canale de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3-5* s-au vândut 35% prin agenţii și 65% prin alte sisteme de rezervări.

Iunie și iulie, luni de coșmar pentru hotelieri

Sezonul estival a debutat la 1 mai, cu 28.000 de turiști găzduiți în unitățile de cazare clasificate, doar în Mamaia gradul de ocupare a hotelurilor deschise la acea dată fiind de 90%.Topul celor 10 ţări de provenienţă a turiştilor străini care au sosit pe litoral în iulie, potrivit Institutului Național de Statistică, a fost condus de Germania, SUA, Israel, Franţa și Polonia.

Programul „Litoralul pentru toți” și biletele vândute prin sistemul de rezervări timpurii au contribuit la obținerea unui grad de ocupare de 50% în iunie. În ultimii ani, din cauza ploilor abundente, la începutul lunii iulie gradul de ocupare a scăzut, astfel că în primele trei luni ale sezonului s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști sosiți pe litoral cu 1,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Odată cu reîntoarcerea vremii bune, numărul turiștilor a crescut spectaculos în august, cu 22% mai mulți față de aceeași lună a anului trecut, în special prin valorificarea voucherelor de vacanță, care au salvat sezonul de la un dezastru financiar. Hotelierii au reuşit să obțină venituri mai mari în primele patru luni ale acestui sezon pe fondul unei creșteri cu 8,2% a numărului de turiști.

Cea mai mare criză de personal din istorie, la Marea Neagră

Deşi numărul de turişti a crescut statistic, profitul hotelierilor de pe litoral nu îl va depăşi pe cel din anul anterior. Cauzele sunt creşterea fondului de salarii, productivitatea scăzută a angajatilor, creşterea costurilor pentru utilităţi, dar şi majorarea semnificativă a preţurilor materiilor prime alimentare.

În acest an, litoralul s-a confruntat cu cea mai gravă criză a forței de muncă din ultimii 29 de ani. Exodul forței de muncă, scăderea natalității, ieșirea la pensie a numeroși angajați, legislația anacronică și protecționistă va face ca România să se confrunte și în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă.

„Sistemul de educație, așa cum e în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Se scot pe bandă rulantă șomeri cu diplomă, absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice, iar turismul este cel mai expus”, a declarat Dragoș Răducan, prim-vicepreședintele FPTR.

Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, iar voucherele de vacanță au fost eliberate foarte târziu, s-a păstrat tendința ca mulţi turişti să vină pe litoral la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, dar unele vor rămane deschise.

Turismul la negru practicat de localnici s-a mutat pe internet

România se adaptează rapid tendinței mondiale de „sharing accommodation”, astfel că 20% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral se închiriază în sezonul estival, generând un număr foarte mare de persoane cazate și ducând la o aglomerare a staţiunilor şi o concurenţă acerbă pentru structurile clasificate.

Nu se știe care este volumul turismului nedeclarat şi necuantificat în miile de apartamente neclasificate ce operează în regim de închiriere hotelier (Mamaia, Navodari), în casele și apartamentele localnicilor (Constanța, Eforie, Vama Veche, 2 Mai, Mangalia), în structuri de primire turistică neclasificate, valorificate online.

În lipsa unui management judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordat de către autoritățile locale autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.

Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat în promovarea litoralului românesc, mediul de afaceri a investit în structuri de cazare, a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti.

O infrastructură dezastruoasă, de peste 20 de ani

Mediul de afaceri din turism se confruntă de 20 de ani cu aceleași probleme: administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa mijloacelor de transport public, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor amenajate, spaţii verzi neîntreţinute.

Toate acestea, dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei și la scăderea interesului turiştilor pentru litoralul românesc. Deși cheltuielile de operare au crescut semnificativ în 2018, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obţinut în acest an în special în nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului. Ei vor continua investiţiile în structurile existente, astfel încât să le ridice gradul de confort spre minimum 3*.

Conjunctura internaţională va fi favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incoming-ului. Tarifele vor rămâne la fel sau vor creşte la unele hoteluri cu maximum 8%. Va exista o concurență între marii turoperatori autohtoni în vederea contractării celor cinci tipuri de cazare, în special cele pentru 3-5*, care oferă cazare cu demipensiune, pensiune completă şi all inclusive.

One thought on “Costinești, Neptun și Eforie Sud, cele mai proaste stațiuni pe litoral! Cum a fost sezonul estival 2018

  1. Litorarul este în primul rând foarte scump. În Bulgaria de exemplu sunt condiții mult mai bune și prețuri mai mici. În Mamaia hotelurile sunt foarte vechi și mobilă de pe vremea lui Ceaușescu dar prețul era de 400 lei pe noapte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.