Horia Ciorcilă, „părintele” Băncii Transilvania: „Norocul nostru a fost că nu puteam finanța marile proiecte imobiliare”

Președintele Băncii Transilvania (BT), Horia Ciorcilă, este de părere că, în perioada crizei, societatea bancară clujeană avut șansa de a nu avea capacitatea financiară de a credita marile proiecte din real estate. Acesta vorbește despre sectorul IT și piața imobiliară a Clujului într-un interviu acordat revistei Forbes

Inginerul Horia Ciorcilă și-a început afacerile în domeniul comerţului cu electrocasnice, iar apoi a înfiinţat, alături de alți oameni de afaceri locali, compania Astral Telecom, care avea să devină una dintre cele mai mari reţele naţionale de televiziune prin cablu. Cea mai mare afacere a sa este Banca Transilvania, care a devenit anul acesta cel mai mare grup financiar de pe piața locală.

Iată câteva declaraţii din interviul acordat de boss-ul Băncii Transilvania:

  • „Așa am pornit în ’93, însă condițiile de piață erau profund diferite față de cele din ziua de azi. Nu ne-am propus să rămânem niciodată o bancă regională, pentru că acesta este un business în care pur și simplu nu poți să reziști, să oferi randamentele așteptate de niște acționari și nu poți da satisfacție angajaților dacă nu vrei să te dezvolți. Pentru că ai nevoie, în primul rând, de clienți mulți, de masă critică pentru a conta. Ca să contezi, nu poți să rămâi bancă regională, trebuie să fii o bancă națională”.
  • „Eu am învățat banking datorită telecomului, nu invers. Acolo sunt extrem de similare liniile de business cu bankingul. De același lucru e vorba: volum, clienți, masă critică. Definiția e aceeași. Tot timpul trebuie să investești. A fost o perioadă în care, în mod cert, noi ne-am putut dezvolta, datorită planurilor și faptului că am avut curajul și agresivitatea de a ne propune să deschidem sute de unități. Noi am ajuns la peste 500 de unități înainte de începerea crizei, lucru pe care în momentul de față nimeni nu l-ar mai putea face pentru că nu are sens. Între timp, după atâția ani, migrăm către zona electronică, către digitalizare. Pentru noi, cele 500 de agenții şi sucursale au fost fundația de creștere. Și noi avem turnover de personal, dar plecând de la 13 oameni – cu câți a început povestea BT – la 10.000, la nivel de grup financiar, câți avem acum, a trebuit să existe o echipă sudată, care astăzi are mult mai multă experiență decât în urmă cu 10-20 de ani”.
  • „Acum 15 ani dezavantajele erau nu aveam o bancă-mamă, că nu puteam concura cu ce ofereau alții, de exemplu dobânzi pentru proiecte real estate în care noi nu am fost deloc activi înainte de 2008. Acum, uitându-ne în urmă, aș spune că, din fericire, așa a fost să fie. Toate aceste dezavantaje s-au transformat în avantaje, pe fondul crizei. Lanțul de decizii este foarte scurt. Concurăm cu grupuri enorme, cu resurse financiare foarte mari, dar o să facem față cu succes”.
  • „Va exista o piață de fuziuni și achiziții, fiindcă nu cred că România poate să aibă atâtea bănci universale. Deci clar unele vor trebui să rămână pe nișe: real estate, agricultură, IT, etc. Țara în mod clar se consolidează în jurul marilor orașe, lucru care nu se întâmplă numai în România, și atunci consolidându-se în această manieră e clar că businessurile mari sunt în marile orașe și noi suntem obligați să ne uităm la asta. Piața nu e așa de mare încât să țină mai mult de 5-7 bănci universale”.
  • „La Cluj procesul este următorul: oamenii își trimit copiii la universitate și ei nu mai vor să plece. Astfel s-a dezvoltat industria real estate, dar şi de IT, cea din urma fiind inexistentă în urmă cu 10-12 de ani și care azi are peste 20.000 de oameni. Combinația aceasta de firme, unele medii, unele mari, a fost destul de stabilă. Clujul a crescut în condiții mult mai prudente, mai clare decât orașele similare. Sunt firme din zona medie și chiar și măricele suficent de multe ca să fie sustenabile”.
  • „La Cluj sunt câteva proiecte aproape gigantice pentru oraș. E de văzut în viitor dacă va continua creșterea economiei și dacă va continua migrația asta către Cluj. Cred că va continua pentru că e clar că tinerii sunt atrași de oraș. De la începutul lunii mai până în septembrie nu există un weekend în care să nu fie un eveniment în Parcul Central din Cluj. Dacă ai 20 de ani și ești din Vaslui sau Sălaj și mergi la Cluj la facultate, nu te mai întorci înapoi în Vaslui. Acum 10-12 ani aveam și noi o problemă: unde ducem un partener din străinătate pentru că erau, probabil, doar vreo trei restaurante. Acum e plin de restaurante. Toată industria aceasta a fost susținută de migrația asta de studenți care între timp au devenit parte din echipele companii şi instituțiilor din zonă. Universitățile au avut un rol extraordinar. IT-ul a crescut datorită faptului că industria a crescut”.
  • „Oamenii din IT au contracte serioase în străinătate și în măsura în care piața de afară nu înregistrează o reducere bruscă a cererii cred că sectorul e sustenabil chiar dacă salariile au crescut mult peste nivelul pieței”.
  • „Mulți antreprenori pe care îi cunosc s-au trezit în 2008 cu firme în 20 de domenii și toate cu credite și atunci merge totul în jos. Astea sunt lecțiile capitalismului. Totuși, noi am dat în România, unde nu eram obișnuiți cu așa ceva, peste cel mai dur moment și peste cea mai dură lecție din ultimii 70-80 de ani. Criza din 2008 a fost enormă. Nu eram pregătiți. Nimeni din țară nu era pregătit, nici măcar afară”.
  • „La bancă, în 2008 am avut cel mai bun an posibil după care în 2009 au fost anii pe care îi știți. Abia atunci am început să vedem realitatea. Fiindcă toți au trebuit să tragă o linie. Liniile alea trase am început să le vedem peste tot. Acesta a fost momentul adevărului. Și observi că fals era, în mare parte, ceea ce a fost până atunci. A apărut o nouă realitate”.
  • „Am văzut la polonezi în 2001, unde băncile străine s-au retras imediat pe fondul unei crize telecom. Au zis „gata, joaca s-a terminat, ne retragem și venim înapoi când va fi frumos”. Și am fost convins că e clar că asta se va întâmpla și la noi. Nu aveam ce să facem decât să umplem golul și să fim noi alături. Pariul era inevitabil. Trebuia să pariem pe România că își va reveni. Am avut 5 ani extrem de complicați”
  • „BT e o companie mare, e listată, sunt aproape 30.000 de acționari. Aici doar trebuie să avem grijă ca lucrurile să funcționeze și să existe o succesiune firească”
  • „După 2009 vedeam la masa asta nenumărate insolvențe. Și în prezent se întâmplă asta. E o dramă. Trebuie modificate legile, trebuie o formă de responsabilitate. Dacă mergem în continuare așa nu poți să ai cultură sau etică. Noi ar trebui să vorbim despre etică, dar nu putem să o facem dacă nu își respectă nimeni obligațiile”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.