Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de „Epifanie”, „Teofanie”, „Arătarea Domnului” sau „Descoperirea cuvântului Întrupat”.
În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.
În satele și orașele traversate de râuri există obiceiul ca preoții să arunce crucea în apa înghețată, iar tinerii curajoși au datoria de a o scoate la mal. Se spune, conform tradiției și credinței, că cel care va face asta va avea parte numai de bine și va fi ferit de toate bolile.
Se crede, conform spuselor populare că, la Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.
Totodată după Bobotează nu se spală cămășile două săptămâni deoarece apele sunt încă sfințite.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.
Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează
1. Este ziua în care preoţii sfinţesc apele, dar şi casele oamenilor. În anumite zone din ţară, flăcăii comunităţii fac o întrecere în apa rece unde este aruncată o cruce din lemn. Cel care prinde crucea are parte numai de noroc în următoarele 12 luni.
2. De Bobotează se leagă şi obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă rece peste cap pentru a fi sănătoşi.
3. În noaptea de Bobotează, fetele care se împiedică sau alunecă pe gheaţă şi cad se vor mărita în decursul anului.
4. Pentru a-şi visa ursitul, fetele trebuie să îşi lege pe inelar un fir rosu de aţă şi să îşi pună o crenguţă de busuioc sub pernă.
5. Pentru că este o mare sărbătoare, nu se spală hainele în această zi. De asemenea, nu se dau bani sau obiecte cu împrumut. În unele zone rurale, în special în Moldova, gospodinele nu spală rufele în următoarele 8 zile de la Bobotează.
6. Creştinii merg la biserică pentru a lua agheasmă. Apa sfinţită de preoţi are puteri miraculoase şi poate fi consumată tot anul. Se spune că vindecă deochiul, alcoolismul şi bolile genitale.
7. În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
