România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea din accidente rutiere, conform raportului European Transport Safety Council.
În 2017, s-au înregistrat 1.951 de morți pe drumurile publice din țară, adică 99 de persoane decedate la un milion de locuitori, practic dublu față de media europeană care este de doar 50 la 1 milion. De asemenea, 2017 a fost al treilea an consecutiv în care numărul de morți din accidente rutiere a crescut.
Deși există planuri peste planuri (avem chiar o Strategie Națională de Siguranță Rutieră), acestea rămân doar pe hârtie. „Avem legea recent votată de Parlament care nu mai permite Poliției Rutiere să folosească mașini radar neinscripționate și îi obligă pe polițiști să monteze aparatele radar mobile numai în zonele presemnalizate cu indicatoare. Momentan este contestată de Președinte la CCR și nu produce încă efecte. Sperăm să fie respinsă iar Parlamentul să realizeze că nu poate legifera aberații doar pentru că inițiatorii legii sunt supărați pe Poliția Rutieră. La aceste cifre negre contribuie din plin rețeaua precară de drumuri naționale cu o singură bandă pe sens și cele cu acostament folosite incorect de șoferi (DN2, DN1C), deteriorarea severă sau lipsa elementelor de siguranță (parapete, catadioptri, marcaje), starea proastă a asfaltului și prea puțini kilometri de autostradă. Adăugăm și educația deficitară în domeniul siguranței rutiere, unor participanți la trafic lipsindu-le chiar și simțul de conservare”, transmite Asociaţia Pro Infrastructura (API).
Din Buletinul Siguranței Rutiere (date din 2016) se observă o creștere a accidentelor mortale cauzate de neatenția la volan și pătrunderea pe contrasens. Exemplele recente sunt cele cu șoferi care fac live pe Facebook la volan sau cazurile când conducătorii auto neatenți și nepricepuți intră pe autostradă pe interzis.
„Un cetățean care își pierde viața pe șosele „costă” statul român aproximativ 750.000 de euro. Suma este dată de costul intervențiilor directe, de cheltuielile cu sănătatea și educația pe care statul le-a făcut cu persoana respectivă până la vârsta adultă și de taxele pe care aceasta nu le va mai plăti. Astfel, România pierde anual minim 1,5 miliarde de euro ca urmare a accidentelor rutiere. Și nu socotim aici pagubele produse de rănirile grave și nici dramele umane. În fiecare an sunt mii de familii afectate de aceste evenimente tragice”, mai arată API.
ONG-ul de infrastructură cere tuturor părților implicate (Politia Romana, Ministerul Transporturilor România, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) să implementeze urgent măsurile adoptate în planuri/strategii și să aloce resursele financiare și umane necesare pentru ca traficul pe drumurile publice din țară să nu mai fie un fel de ruletă rusească.
