Aproape 60% din rezerva de aur a ţării noastre se află în custodie la Banca Angliei, după cum au precizat reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), restul sunt în țară. În total, România deține o rezervă de aur de 103.7 tone.
Reprezentanții BNR au precizat, în cadrul unui comunicat: „Din totalul cantităţii de aur, aproximativ 41% se află în ţară, iar diferenţa se află în custodie la Banca Angliei. Plasarea unei părţi din rezerva de aur în străinătate, în principal la Londra, se regăseşte şi în cadrul politicilor altor bănci centrale”.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, la 29 februarie 2016, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia situându-se la 3,77 miliarde euro, conform datelor de pe site-ul BNR.
La finalul lunii ianuarie 2016, rezerva de aur a României se cifra 3,4 miliarde euro.
Nivelul rezervelor valutare de la Banca Naţională a României era la finalul lunii februarie de 30.8 miliarde euro, faţă de aproape 31,68 miliarde euro, la 31 ianuarie 2016.
Potrivit datelor publicate de BNR, în cursul lunii februarie au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 2,8 miliarde euro reprezentând alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv sumele rezultate din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală totală de 1,25 miliarde euro), alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit etc.
În acelaşi timp, au fost înregistrate ieşiri de aproximativ 3,66 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăseşte rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 26 februarie 2016, în sumă de 1,62 miliarde euro, capital şi dobândă.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur), la 29 februarie 2016, au depăşit 34,59 miliarde euro, faţă de aproximativ 35 miliarde euro, la 31 ianuarie 2016.
Plăţile scadente în luna martie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 95 milioane euro.
În ultimii ani, tot mai multe banci centrale au anuntat că își repatriază aurul, iar printre națiunile care au luat astfel de masuri se numara Austria, Olanda si Germania.
BNR a clarificat printr-un comunicat de presă situația rezervei de aur a României, pe care îl redăm integral mai jos:
Constatăm cu îngrijorare că, de câteva luni, sunt răspândite informații false, diversiuni și comentarii tendenţioase legate de rezerva internațională a României, cu deosebire rezerva de aur, fără ca datele oficiale pe care BNR le pune la dispoziție să fie consultate și menționate. Astfel de informații care distorsionează adevărul, sunt preluate pe larg în mass-media, incitând la neîncredere în rezerva de aur a țării.
Cu titlu exemplificativ, în cursul unei emisiuni de televiziune (difuzată în ziua de 2 septembrie a.c.), discuțiile care s-au purtat în legătură cu rezerva de aur a ţării au vizat o temă falsă, fabricată pe baza unor informații incorecte și a unor comentarii fără suport faptic, evidenţiate prin mesaje scrise pe banda afișată pe ecranul televizorului în timpul emisiunii, precum: „69 de tone aur, lipsă! Document incendiar”, „Incredibil! Secretul aurului BNR scos din România”.
Moderatorii și invitați ai emisiunii au acreditat ideea că parte din rezerva de aur a dispărut, gravă și absolut de neînțeles fiind ignorarea comunicatului pe care BNR l-a emis doar cu o zi înainte, la 1 septembrie 2016, care prezenta valoarea la zi a rezervei de aur aceasta fiind de 103,7 tone, nivel care se menţine din anul 2007.
De altfel, BNR emite la începutul fiecărei luni un comunicat legat de rezerva de aur a României şi, de asemenea, prin rapoartele sale anuale pe care le prezintă Parlamentului României, instituția noastră oferă informații detaliate în legatură cu rezerva internațională și rezerva de aur publicând totodată, pe website-ul băncii, începând din anul 2000, comunicate cu privire la evoluția acestora.
Asemenea emisiuni TV preiau fără verificare, fără nici un suport real, diversiuni lansate dintr-o unică sursă pe care BNR a calificat-o deja, printr-o declarație de presă din data de 9.08.2016, ca atac inclusiv la reputația băncii centrale. Și totuși, acest atac continuă și astăzi cu acuzații la fel de năucitoare și lipsite de orice referință la realitate („Aur: ce ascunde semnătura lui Isărescu din 2006, Pierderi succesive jucând Aurul țării”). Emisiunea din 2 septembrie a.c., s-a bazat din păcate în mare parte pe asemenea referiri mai vechi, în totalitate false.
În acest context, ținând cont de mandatul BNR în domeniul asigurarării stabilității financiare, administrării rezervelor internaţionale ale Românie și, de asemenea, de sprijinire a politicii economice generale a statului, banca centrală atrage atenția asupra preluării fără discernământ a unor astfel de informații incorecte. Nu este vorba despre o simplă dezinformare, ci de punerea în discuție a credibilității statului român ca atare. Costul acestei discreditări nu este doar unul legat de imaginea BNR. Costul acestei discreditări se poate răsfrânge asupra statului român ca atare, prin slăbirea poziției sale pe piețele internaționale și implicit prin riscul de a crește costurile de împrumut ale statului și ale companiilor publice și private din România, prin afectarea stabilității cursului de schimb și a stabilității financiare. BNR are datoria să atragă atenția asupra acestui risc!
Reamintim că atât comunicatele Băncii Naționale, cât și rapoartele sale anuale de activitate, certificate de evaluatori internaționali, sunt la dispoziția oricărei persoane interesate de tema respectivă. Cei care doresc să abordeze aceste subiecte au astfel toate informațiile la dispoziție, iar oricine discută pe această temă are datoria, dacă vrea ca discuția să fie validă, să se refere la documentele prezentate. Mai mult, din dorința de a clarifica acest subiect, pe blogul Opinii BNR au fost publicate mai multe articole legate de strategia de administrare a rezervelor internaționale și de aur:
- Două clarificări privind „valoarea aurului” și nivelul veniturilor salariale la BNR
- Despre risc și randament în administrarea rezervei de aur a țării
- Despre administrarea rezervei de aur a României
BNR își manifestă disponibilitatea de a dezbate orice teme de interes, pe baza unor argumente și informații certe, din perspectiva realităților economice, nu a unor speculații fără suport.