LORAI: Inteligența Artificială creată în România care preia managementul businessului.
Într-o atmosferă electrizantă, demnă de o premieră de la Hollywood, zeci de antreprenori și specialiști în marketing s-au reunit pentru…
Surprindem momentele Clujului din 2012
Într-o atmosferă electrizantă, demnă de o premieră de la Hollywood, zeci de antreprenori și specialiști în marketing s-au reunit pentru…
FMI a redus la 0,7% prognoza de creștere economică a României pentru 2026, față de 1,4% estimarea anterioară. Instituția anticipează o inflație de 7,8% în 2026 și o temperare în 2027, pe fondul unui context economic global incert.
FMI a revizuit în jos prognoza de creștere a economiei României pentru 2026, la 0,7%, în timp ce estimează o inflație medie anuală de 7,8%. Pentru 2027, instituția vede o revenire a ritmului de creștere, dar și o temperare a inflației.
FMI a revizuit în jos prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026, la 0,7%. Raportul include și estimări actualizate pentru inflație, deficitul de cont curent și șomaj.
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50% și să păstreze neschimbate facilitățile Lombard și de depozit. Banca centrală indică o scădere lentă a inflației, dar avertizează că riscurile interne și externe rămân ridicate.
Guvernul pregătește o schimbare majoră în viitoarea lege a salarizării: salariile din sectorul public nu ar mai fi legate direct de salariul minim. În locul acestuia, ar urma să fie introdus un indice de referință, pentru a reduce efectele în lanț ale majorărilor.
Execuția bugetară din primele două luni ale anului arată o reducere semnificativă a deficitului la 0,7% din PIB, pe fondul creșterii veniturilor, în special din TVA și impozite pe venit. Ministerul Finanțelor arată și o infuzie de lichiditate de 7,22 miliarde de lei în economie prin rambursările de TVA.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,50%, într-un context în care inflația coboară lent, dar presiunile din energie rămân puternice. BNR avertizează că scumpirea combustibililor și volatilitatea internațională pot readuce inflația pe o traiectorie ascendentă în lunile următoare.
Execuția bugetară pe primele luni din 2026 arată un deficit mai mic, susținut de creșterea veniturilor și o temperare a cheltuielilor. Economiștii avertizează însă că legătura dintre deficit, datorie și masă monetară poate menține presiunile inflaționiste.
Deficitul bugetar a scăzut în primele luni din 2026, susținut de creșterea veniturilor, în special din TVA. Totuși, economiștii atrag atenția că presiunile inflaționiste pot continua, pe fondul costurilor cu dobânzile și al factorilor structurali.