Concluzii importante trase la finalul dezbaterii „Un Someș mai curat” de la Casa Tranzit, organizată de Someș Delivery!

Joi, 25 iulie 2019, a avut loc dezbaterea pentru „Un Someș mai curat” la Casa Tranzit, Sala Studio, ca un prim pas de a aduce instituțiile responsabile cu ecologizarea Someșului la aceeași masă. Până la dezbatere și în continuarea acesteia, se derulează campania de strângere de semnături inițiată de organizatorii Someș Delivery pentru luarea de măsuri urgente și pe termen lung în vederea salubrizării și menținerii curățeniei Someșului și a malurilor sale. 

Dezbaterea a avut două părți principale: prima, în care s-a discutat despre viziunea și statusul instituțiilor vizate în problema Someșului, iar în a doua parte s-a pus accentul pe soluții și pe planificarea pașilor următori, parte la care au intervenit cu întrebări și exemple mai mulți cetățeni. 

Reprezentantul primăriei, Mihai Petean, a luat primul cuvântul și a apreciat că în aproximativ două luni malurile pot fi curățate, după care trebuie organizate campanii de informare pentru ca oamenii să nu mai arunce deșeuri în zone neautorizate: „Până acum administrația floreșteană s-a axat pe altă zonă față de cea în discuție, unde a fost o situație similară. Legat de zona despre care vorbim, aici s-a încercat. Acolo trăiește o anumită categorie de populație, li s-au dat amenzi pe care le rup în față. Pârghiile prin care ei să plătească nu sunt în mâna Primăriei. Primarul Șulea a cerut o rectificare bugetară pentru curățarea Someșului și suntem în discuție cu Apele Române, pentru a ne ajuta cu utilaje performante și controlul debitului. Ce facem după ce am făcut lună și bec?

Emil Boc a fost întrebat cum se raportează Primăria la problemă și cum a colaborat până acum cu celelalte instituții, Apele Române etc.: „Despre planul autorităților locale, pot să vă spun că Apele Române au achiziționat un utilaj special care curăță malurile Someșului, din banii lor. Râul este responsabilitatea Apelor Române, malurile sunt ale Primăriei. Pentru noi a fost un efort de câțiva ani să curățăm rampele clandestine, să curățăm malurile Someșului. 

Parteneriatul cu sectorul privat este esențial. Implicarea și sprijinul lor este esențial pentru contractarea unei buldozer, pentru un utilaj, pentru cei care nu au resursele necesare.”

Locuitor al Floreștiului: „pârâul Nadăș este la fel de poluat, am făcut o sesizare și răspunsul neoficial a fost că la ultima igienizare, Poliția Locală a amendat Apele Române pentru gunoiul scos pe maluri. Emil Boc a intervenit și a spus că nu e în competența Primăriei și nu există un conflict între cele două instituții„.

Geta Ungureanu, cetățean Florești: Se aruncă cu căruțe, cu camioane constant, și pe luciul apei și în apropiere, primăria ar trebui să folosească un sistem de supraveghere. A fost efectuat un sondaj prin care am aflat că 63% dintre cei care au răspuns nu știu unde să arunce deșeurile voluminoase, 73% ar vrea să colecteze selectiv dar nu știu cum, iar doar 23% fac asta deja. Se pot face campanii de conștientizare și promovare„.

Deputatul PSD Gabriel- Horia Nasra a semnalat: „Nu cred că societatea civilă trebuia să găsească acest dezastru, ci instituțiile trebuiau să o facă. Asociație de dezvoltare intercomunitară, unde în afară de Municipiul Cluj-Napoca mai sunt și alte comune din jur partenere. Nu aș vrea să cadă toată responsabilitatea pe primarul Șulea, ci cum să se întâlnească toți primarii și să rezolve această problemă, a tuturor localităților pe unde trece Someșul„.

Emil Boc e răspuns la intervenția anterioară: “Noi aici ne-am făcut planul pentru Cluj, Florești, Apahida, Baciu și Gilău, împreună cu Apele Române cum putem să prevenim poluare apei. În sus este o problemă de respectare a legii. Dacă sistemul de salubrizare ar funcționa (…) eu cred că dacă legea e un numitor comun, se va diminua considerabil gunoiul„.

Moderatorul Szakats Istvan a intervenit cu următoarea observație: „Eu văd un efort comun, multi actor și, pe termen lung înseamnă planificare anuală, trebuie să aibă un plan organizat. Nu poți organiza tot numai cu directori, trebuie să fie prezentă și societatea civilă, iar rolul ONG-urilor nu este doar de a organiza campanii, dar poate fi un poll de consultare pentru lucruri care scapă administrației„.

Un alt locuitor al comunei Florești a atras atenția faptului că mare parte din deșeuri vin din construcții, iar cum în Florești se întâmplă permanent astfel de acțiuni, înseamnă că acei constructori nu au mijloacele necesare aruncării molozului și materialelor reziduale și apelează la persoane neautorizate care le aruncă în râu. 

George Trif (USR) a pus accentul pe grupurile de inițiativă care se pot constitui în rândurile societății civile: „ar trebui să activăm cât mai multe comunități care să monitorizeze ce se întâmplă pe malurile Someșului„.

Tobias Pasăre (Demos):Auzim de foarte multe ori de persoane vinovate și apar în discurs persoanele asistate social, persoanele de etnie rromă. Cine e responsabil pentru a administra, sancționa, monitoriza o zonă? Acesta e inputul meu la discuție, să identificăm cine sunt responsabilii„.

Marius Moga (coordonator Someș Delivery), a adăugat: această responsabilitate poate fi asumată și făcută publică, pentru că e un bun comun, pentru că e o situație în care ne regăsim cu toții (și cetățeni, și administrație) în care suntem implicați toți. Suntem noi cei care activăm malurile prin Someș Delivery, sunt cei care fac cercetări personale, Primăria dă amenzi, strânge gunoiului. Se pare că nu e suficient, râul nu e vizibil mai curat, trebuie să găsim măsuri prin care să curățăm mai mult și mai repede și prin care să blocăm viitoare acumulări de acest gen. Mă pot implica în acest sens, în nume personal, acest lucru îl poate face orice instituție”.

Adriana Măgerușan (Someș Delivery) a condus discuția extrem de complexă către câteva concluzii: „Aș vrea foarte mult să nu plecăm de la dezbaterea aceasta fără o concluzie sau o direcție. Toată lumea e de acord că avem o problemă. Constatăm că există pârghii de colaborare între instituții, dar e nevoie de o acțiune la nivelul întregului bazin. Putem să facem o astfel de umbrelă din care cetățenii și ceilalți actori să facă parte?

Răspunsul lui Emil Boc: Juridic nu există. Noi prin polițiile locale putem controla și amenda, Garda de mediu poate face la rândul ei asta în păduri. Informal am făcut asta când ne-am întâlnit pentru a găsi soluții, cum ar fi digurile din Cluj care să adune gunoiul și să îl strângem pe cheltuiala clujenilor, chiar dacă vine din amonte. Să facă și Primăria Gilău același lucru și să mergem în amonte, unde nu există resurse financiare„.

Radu Mititeanu (avocat): O structură cu forță directă executivă nu este, dar una de colaborare avem: Comitetul de Bazin prevăzut de legea apelor, o structură care a fost sabotată și nefuncțională, raportat la scopul ei real pentru că nu a existat niciodată voință politică. Ar trebui să vedem cum s-au sabotat alegerile acolo, cum nu s-a discutat niciodată o problemă fierbinte, ci era o chestie festivistă. Iar când erau ședințe de comitet se făceau așa încât să nu fie publice, când ar fi trebuit să fie plin acolo de clujeni și floreșteni„.

Szakats Istvan: „Mă alătur Adrianei care spunea că nu ar trebui să plecăm de aici fără să avem un plan. Mă alătur lui Mititeanu care spunea de Comitetul de Bazin. Ok, poate nu e nevoie să îl recreăm, dar avem Consiliul Apei, Consiliul Someșului prevăzut în strategia de capitală culturală. Mă alătur domnului Primar care spunea de importanța colaborării cu societatea civilă. Cum continuăm, domnule primar?”.

Emil Boc:Din punctul nostru de vedere în primul rând fiecare să ne facem datoria prin lege. Am obligația, primar, să curăț Someșul pe cei 16 km, fac asta cum știu eu mai bine și dacă nu pot, cer ajutorul din mediul privat. Doi la mână, să aplic prevederile legale cu ce înseamnă containere. Trei, colaborare instituțională. Nimeni nu își imaginează că poate face ceva fără să colaboreze. Noi nu putem curăța albia fără Apele Române. Da, este acest consiliu, îl vom formaliza cu forță consultativă și vedem dacă de acolo trebuie să mai facă parte și altcineva. Astăzi creați presiunea cetățeanului ca instituțiile să își facă datoria.

Asta cred că funcționează: respectarea legii, sancționarea. Peste trei luni, invitați-ne aici să ne întrebați ce am făcut din ceea ce am vorbit aici. E în atribuția noastră de serviciu să colaborăm.” 

Dezbaterea s-a încheiat cu Ștefan Goia, director administrativ Primăria Cluj: “De doi ani de când activez în Primăria Florești m-am gândit la cauze: dacă aceste deșeuri s-au adunat aici în decurs de 25-26 de ani înseamnă că sunt niște cauze. Prima cauză pe care am identificat-o este comunitatea de rromi, cauzată de problemele lor sociale. Ca să fim corecți, și acei oameni trebuie să trăiască din ceva. Profită de faptul că firmele de salubritate nu duc deșeurile din construcții și se deplasează pe drumuri pe unde Poliția Locală nu se poate deplasa, acolo unde se aruncă deșeuri. Asta este propunerea mea: haideți să lucrăm la cauze, nu la efecte. Soluția este să discutăm cu cei din comunitate și că aruncatul gunoaielor pe jos nu e o soluție„.

La dezbatere au participat: primarul mun. Cluj-Napoca, Emil Boc; Mihai Petean, consilier al primarului comunei Florești; Ștefan Goia, director administrativ Primăria Florești; Lucian Croitoru, Maria Balică (Compania de Apă Someș SA), Ioana Diaconescu (Administrația Bazinală Someș Tisa), Ioana Hurezanu (Inspecția Apelor Cluj), Andrei Cherecheș (Apele Române), Agenția de Mediu, reprezentanți USR Cluj și Florești, reprezentanți Demos, Deputatul PSD Gabriel- Horia Nasra , avocatul Radu Mititeanu, reprezentanți ai presei, cetățeni din Cluj și cetățeni din Florești. Au moderat discuția Flaviu Petean (consultant de mediu) și Szakats Istvan (activist).

Următorii pași pentru soluționarea dezastrului ecologic de pe Someș sunt cartarea malurilor Someșului printr-un sistem Google Streetview, pentru monitorizarea progreselor făcute și organizarea unei serii de întâlniri periodice, la care organizatorii invită instituțiile prezente să vorbească despre stadiul în care au ajuns acțiunile pe care le-au promis la această dezbatere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.