Reducerea deficitului bugetar devine o urgență pentru România, pe fondul unei economii care încetinește și al unor riscuri externe ce pot alimenta din nou inflația. Consilierul prezidențial Radu Burnete atrage atenția că finanțele publice au ajuns într-un punct în care amânarea deciziilor ar putea costa scump.
Potrivit acestuia, bugetul pe 2026 este „mai onest” decât în anii trecuți, pentru că nu ar cosmetiza veniturile și cheltuielile. Totuși, evoluția războiului din regiune și efectele asupra prețurilor la energie și bunuri ar putea obliga Guvernul să ajusteze parametrii bugetari în a doua parte a anului.
Mesajul central rămâne însă deficitul: România nu își mai permite să funcționeze ani la rând cu un minus de 7-8% din PIB, ceea ce înseamnă împrumuturi anuale de ordinul zecilor de miliarde de euro. Ținta ar trebui să fie coborârea rapidă spre 6%, apoi spre pragul de 3%, nivelul cerut de regulile europene.
Burnete subliniază că majorările de taxe din 2023 și 2024 nu au rezolvat problema, deoarece cheltuielile au continuat să crească. În plus, instabilitatea politică poate pune imediat presiune pe costul de finanțare al statului: într-o criză, dobânzile cresc, iar investitorii percep un risc mai mare ca România să nu-și respecte angajamentele.
În același timp, încetinirea economică este deja vizibilă, dar oficialul exclude, deocamdată, o recesiune. El avertizează însă că amânarea reformelor ar putea duce la măsuri mult mai dure, asemănătoare celor din 2009-2010, când România a fost nevoită să majoreze TVA și să reducă salariile din sectorul public.
Sursă: Digi24
