Ernst & Young: De ce nu mai este suficientă măsurarea PIB-ului statelor şi a veniturilor companiilor?

Autor: Mihaela Matei, Special Projects Communication Officer, EY România şi coordonatoarea proiectului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc

Discuţiiile despre cât de importante sunt mediul şi acţiunile pentru susţinerea lui se desfăşoară tot timpul anului, dar, de Ziua Mondială a Mediului, merită evidenţiată perspectiva de business asupra capitalului natural şi a resurselor naturale ale planetei. Din păcate, modelele tradiţionale de afaceri funcţionează având la bază premisa capitalului natural infinit. Cu siguranţă, acest model trebuie adaptat rapid, plecând de la o realitate simplă: dacă evoluţia economică va continua în ritmul din prezent, se estimează că, până în 2030, va fi nevoie de un capital natural echivalent cu cel generat de două planete la un loc pentru a ne putea susţine.

pib

În fiecare an, consumăm cu 50% mai multe resurse faţă de ceea ce planeta poate reface, potrivit raportului World Wide Fund for Nature – Living Planet 2012. Mai mult, această rată de consumare a resurselor se accelerează. Se estimează o cerere de energie cu 40% mai mare în 2035, comparativ cu nivelul din anul 2009. Până în 2050, cererea pentru alimente va creşte cu 70% iar cererea pentru apă va creşte şi ea cu 55%. Se apreciază, de asemenea, o creştere a populaţiei globale la 8 miliarde de locuitori până în 2030, ceea ce va da naştere unei noi clase de mijloc de 3 miliarde de consumatori care vor dori să beneficieze de aceleaşi condiţii materiale de care s-au bucurat generaţiile anterioare, conform raportului Accounting for Natural Capital.

Se estimează că cele mai importante 100 consecinţe de mediu care nu sunt internalizate în modelele de afaceri care le-au generat (externalităţi de mediu) costă economia globală aproximativ 4,7 trilioane de USD pe an, potrivit unui raport din 2013 (comandat la The Economics of Ecosystems and Biodiversity de către Natural Capital Coalition). Raportul subliniază că jumătate din profiturile companiilor sunt în pericol, dacă costurile asociate cu capitalul natural şi resursele naturale ar fi internalizate prin mecanisme de piaţă, reglementări şi impozitare. Un deficit de apă, de exemplu, ar avea un impact sever sau catastrofic asupra a 40% din companiile din clasamentul Fortune 100.

Ar fi de adăugat, de asemenea, faptul că viitorul succes al companiilor din multe sectoare, precum transporturi, turism, finanţe şi industria alimentară se va baza pe abilitatea de a administra riscurile majore aduse de schimbările climatice, de epuizarea resurselor naturale, pierderea biodiversităţii şi de condiţiile meteo extreme, conform raportului United Nations Environment Programme (UNEP) – Environment Outlook 2012. Doar pentru industria farmaceutică, UNEP estimează că pierderea biodiversităţii, prin dispariţia unor specii de plante, ar putea duce la pierderea oportunităţii de a dezvolta un medicament vital la fiecare doi ani.

Cu toate acestea, de multe ori ne ghidăm după valori şi asumpţii care nu sunt adaptate acestui context nou. Întregul nostru sistem economic şi financiar se bazează pe premise care se cer revizuite, precum existenţa unor resurse infinite şi a unui echilibru perpetuu în ecosistemul natural.

De asemenea, gândirea şi comportamentul nostru sunt dominate într-o mare măsură de o cuantificare pur financiară a succesului şi progresului, precum PIB, venituri, profit, fluxuri de numerar. Modelele noastre de business şi practicile aplicate nu reflectă modul în care afacerile pe care le dezvoltăm fac parte integrantă dintr-un sistem mult mai larg şi mai complex. De asemenea, majoritatea companiilor se concentrează pe obiectivele pe termen scurt, de obicei reflectate în rapoartele trimestriale sau anuale de performanţă financiară.

Pentru a schimba această realitate, avem nevoie, printre altele, de cadre şi sisteme care să monitorizeze relaţia dintre capital şi resurse naturale, pe de o parte, şi strategie şi performanţă de business, de cealaltă parte.

De aceea, The Natural Capital Coalition, o iniţiativă susţinută, printre alte organizaţii, de United Nations Environment Programme, International Finance Corporation (IFC), Chartered Institute of Management Accountants, dar şi de EY, încearcă să creeze un cadru armonizat care să ajute la standardizarea modului în care capitalul natural şi utilizarea acestuia sunt evaluate şi raportate. Această coaliţie va dezvolta şi testa Protocolul Capitalului Natural în perioada 2014 – 2015.

Credem că e nevoie de această standardizare a raportării din toate motivele enumerate mai sus şi pentru că, aşa cum în secolul trecut resursele de finanţare şi capitalul financiar au reprezentat una dintre cele mai importante preocupări pentru oamenii de afaceri şi pentru companii, în secolul XXI atenţia se va concentra asupra capitalului natural şi resurselor naturale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.