În weekendul 19-20 octombrie, clujenii au avut ocazia să participe la Someșul Post-Industrial, un eveniment dedicat descoperirii patrimoniului natural și industrial al orașului de-a lungul râului Someș.
Pe 19 octombrie, Parcul Armătura a fost gazda principală a evenimentelor, cu activități dedicate înțelegerii biodiversității și valorificării patrimoniului industrial. Printre atracțiile zilei s-au numărat turul ghidat „De la castor la dezvoltări imobiliare„, atelierul RE: Plastic de upcycling, lansarea cărții „Soluții bazate pe natură la Someș„, volum coordonat de Adrian Dohotaru, prezentările și masa rotundă despre „Conversia platformelor industriale: Patrimoniu natural și industrial”, dar și vernisajul expozițiilor și instalațiilor artistice inspirate de memoria industrială.
Expozițiile vernisate în acest weekend, „Patrimoniu disonant, Canalul Morii: Infrastructura multispeci„, și „FRAGMENT.arium„, rămân expuse în Parcul Armătura și pot fi vizitate până pe 10 noiembrie.
Expoziția „Patrimoniu disonant, Canalul Morii: Infrastructura multispecii”, a surprins efortul a două ateliere desfășurate în luna iulie cu studenți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Babeș-Bolyai. La ambele ateliere am reușit să cercetăm, în premieră, aspecte particulare ale patrimoniului industrial și natural.
Atelierul Patrimoniul disonant a adus o discuție nouă despre patrimoniul industrial printr-o temă care pune sub semnul întrebării existența acestuia și subliniază nevoia păstrării memoriei. Deja, măsurile de restructurare a acestor zone produc demolări masive și totale, iar asta ne-a pus în fața efortului de a păstra memoria lor prin fotografii și imagini simbolice de tipul timbrelor, de a le reproduce prin printare 3D și a le localiza pe harta Clujului sau prin benzi desenate care surprind dialoguri imaginate din comentariile online pe subiectele restructurării zonelor industriale.
Reproducerile 3D ale elementelor simbolice ale industriei (furnale, turnuri, clădiri) au fost apreciate, iar timbrele care surprindeau simbolic 22 de platforme industriale dispărute și existente încă, imprimate sub formă de stickere, s-au epuizat rapid.
Atelierul de pe Canalul Morii a adus o perspectivă nouă asupra modului în care integrăm celelalte specii în oraș, în mediul lor propice, cel natural. Înțelegerea nevoilor de a trăi în condiții optime a faunei specifice culoarelor verzi-albastre a fost abordarea principală a acestui atelier, care a adus o perspectivă nouă publicului prezent asupra caracterului complex al vieții cotidiene a unei vulpi, a unui castor, a unei vidre, a unei rațe, a broaștelor, țânțarilor și liliecilor. Publicul a fost invitat să interacționeze, lăsând urme cu o ață colorată a traseelor animalului pe care și-ar imagina că ar fi în Cluj, de-a lungul Canalului Morii, care, din perspectiva noastră, și-a pierdut sensul utilitar al numelui și poate deveni mai degrabă un Canal al Vieții celorlalte specii din oraș.
Instalația „FRAGMENT.arium” explorează interacțiunea dintre material și imaterial, prezentând cum straturi invizibile de povești personale, experiențe individuale și imagini subiective se împletesc într-o rețea invizibilă care traversează orașul.
Aceste fragmente creează împreună o altă versiune a orașului, un corp imaginar care continuă să existe chiar și după ce realitatea concretă ce l-a susținut se destramă. Informațiile atemporale rămân suspendate în memoria celor care le poartă, adesea distorsionate și separate de sursa lor fizică. Instalația vorbește despre imperfecțiuni, puncte moarte și goluri ce conturează invizibilul din orașul vizibil.
Ziua de 20 octombrie a continuat cu un tur ghidat la platforma industrială Remarul 16 Februarie, o ocazie inedită de explorare a halelor impresionante ale uneia dintre cele mai vechi platforme industriale din Cluj.
„Ne bucurăm că am avut două zile însorite, care ne-au permis să ne desfășurăm evenimentul conform planului A în Parcul Armătura. Această locație este simbolică pentru Someșul Post-Industrial, având în vedere că aici s-a desfășurat o ediție de Someș Delivery în 2018, unde ne-am bucurat de o zonă naturală cu arbori maturi, acum tăiați pentru a face loc unei infrastructuri publice noi, care a afectat grav natura din zonă. Parcul rămâne viu și păstrează memoria Sălciilor Arse, la umbra cărora ne-am bucurat de malul Someșului cu câțiva ani în urmă. În plus, Platforma Carbochim este distrusă aproape complet, fără respect pentru o istorie de decenii, care putea fi integrată în procesul de restructurare dacă discuțiile ar fi avut loc acum câțiva ani.
Putem spune că acest eveniment a fost doar începutul unei discuții mai ample despre situația complexă a zonelor industriale în transformare. Acestea sunt pline de poveștile celor care au muncit acolo zeci de ani, având o arhitectură valoroasă și o identitate de care am uitat, afectată de aspecte negative ale perioadei comuniste. Totuși, nu putem demola aceste zone, așa cum nici arhitectura de locuințe comuniste nu o demolăm pentru a uita de comunism; o utilizăm în continuare. Potențialul acestor zone nu este doar arhitectural, ci și spațial, identitar și natural. Natura a dezvoltat aici zone cu biodiversitate solidă, care trebuie protejate în fața schimbărilor climatice. Reutilizarea funcțională, păstrarea și protejarea arhitecturii și a naturii sunt esențiale pentru o dezvoltare cu adevărat sustenabilă a Clujului, nu doar pentru una oportunistă care produce profit pe termen scurt.
Discuția despre zonele industriale și potențialul lor identitar și natural abia începe în spațiul public clujean. Vom continua acest demers și vom implica treptat toți actorii urbani din Cluj, pentru că toți avem de câștigat de pe urma acestui efort comun.” – Marius Moga MiniMASS / Someș Delivery.
Un eveniment MiniMASS / Someș Delivery.
