În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
Asociaţia Culturală Minerva a scos din arhivă o colecţie impresionantă de poze care ilustrează modul cum a fost sărbătorită ziua de 1 Mai la începutul anilor ’80, la marginea pădurii Hoia.
„La Cluj, oamenii mergeau în pădurea de la Hoia, unde era o nebunie totală, stătea om lângă om, toată lumea venea la mici și bere, și la manifestările populare. Îmi amintesc că pregăteau acolo o platformă turnată de beton, cam de un metru înălțime, care era scena pentru dansatorii și cântăreții de muzică populară. După defilări, toate echipele erau acolo la mici și câmpenisme, marea sărbătoare”, a susţinut muzicianul Tudor S. pentru cluj.com.
Cum se sărbătorea 1 Mai Muncitoresc pe vremea lui Ceauşescu
În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă, în 1890. În perioada regimului comunist, 1 Mai era motiv de propagandă şi manifestaţii uriaşe. Muncitori, ţărani, intelectuali sau elevi , cu toţii se strângeau pentru a demonstra în sincron prin faţa autorităţilor.
În perioada comunistă, evenimentul era marcat de cu defilări grandioase. 1 Mai era momentul în care se prezentau realizările măreţe ale Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat erau întâmpinaţi cu „sentimente de înaltă preţuire şi dragoste fierbinte ale întregului popor”.
Ziua liberă se încheia la iarbă verde cu mici şi bere. Această ultimă parte este singura care a supravieţuit şi după 1990.
