Controversatul act de la 23 august 1944, o parte însemnată a istoriei româneşti, a fost subiectul ediţiei a 6-a a conferinţei Serile Clujul Cultural, avându-l ca invitat pe istoricul Ottmar Traşcă, doctor în istorie şi specialist în relaţiile politice şi militare româno-germane. Evenimentul a avut loc în sala de conferinţe „Ioan Muşlea” de la Biblioteca Central Universitară şi a fost moderat de jurnalistul şi organizatorul Tiberiu Fărcaş de la publicaţia de nişă Clujul Cultural.
În faţa unei săli pline interesate de această parte a istoriei româneşti, o parte în care Regele Mihai I la demis şi arestat pe Ion Antonescu la 23 august 1944, profesorul Ottmar Traşcă a vorbit cu lux de amănunt despre relaţiile dintre România şi Germania, respectiv Uniunea Sovietică, prezentând o serie de imagini şi hărţi cu mişcările de trupe care au avut loc în acea perioadă, iar la final a dialogat cu publicul.
„S-a spus foarte mult în istoriografia română că România poate să reziste în faţa ofensivei armate roşii, iar întrebarea mea e cum poţi să rezişti când ai o superioritate de 10-1 la tancuri, 22-1 superioritate aeriană, cum poţi să rezişti unui front terestru? Răspunsul este imposibil. Nu poţi să menţii un front în aceste condiţii”, a susţinut istoricul.
Ottmar Traşcă: „Decizia actului de la 23 august 1944 a aparţinut Regelui Mihai”
„Este clar, în masa surselor existente, că mareşalul Antonescu voia să continue acest război, cel puţin până la obţinerea unor condiţii mai bune pe care credea el că le putea obtine din partea Uniunii Sovietice. Pe de altă parte, Regele Mihai, opoziţia democratică, erau convinşi că o continuare a războiului însemna practic un dezastru pentru România. Astfel se explică cele două concepţii diametral opuse asupra situaţiei României în cadrul audienţei din 23 august 1944, Regele l-a somat pe Antonescu să încheie armistiţiu imediat, iar Antonescu refuzând a fost arestat. Ulterior ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu Antonescu şi echipa sa, au fost predaţi unei echipe conduse de Emil Bodnăraş, au fost păziţi în Vatra Luminoasă din București într-o casă conspirativă a Partidului Comunist Român, după care au fost predaţi Armatei Roşii”, a spu Traşcă.
„A fost un act de salvare naţională sau a fost o trădare?”
„Din punctul meu de vedere este un act de salvare naţională. Continuarea războiului alături de Germania însemna sinucidere pentru România. În primul rând România devenea un teatru de operaţiuni devastator, cu toate consecinţele imediate. În al doilea rând, armata roşie intrând în România ar fi impus de la bun început condiţii mult mai drastice.
Decizia de la 23 august 1944, una care a aparţinut în primul rând Regelui Mihai, întrucât atât Maniu cât şi Brătianu nu şi-au luat răspunderea pentru răsturnarea regimului antonescian, a salvat România de ce putea fi mult mai rău”, a susţinut istoricul Ottmar Traşcă.
Lecţia de istorie a durat două ore şi a fost una interactivă, intensă şi captivantă, cu informaţie valoroasă, iar istoricul a răspuns punctual la fiecare întrebare şi a venit cu argumente pertinente. Aşa cum era de aşteptat, au existat şi polemici între istoric şi sală, dar civilizate şi decente, fără a escalada.
VIDEO
Dialogul cu sala poate fi urmărit mai jos:
