În ultimii doi ani, peste 100 de copii au avut șansa să descopere lumea filmului prin intermediul proiectului „Regizăm viitorul: integrare prin educație cinematografică și nonconformală”, un proiect început din dragoste pentru cinema și din dorința de a oferi și unor copii defavorizăti șansa de a avea acces la tot ce poate să ofere arta filmului. Echipa a trecut peste foarte multe provocări, de la bariere lingvistice, până la situații inedite legate de mentalități diferite și o majoră distanță culturală între urban și rural. Una dintre cele mai importante aspecte ale proiectului a fost că s-au creat relații care, cu siguranță, vor duce la realizarea unor noi proiecte. Copiii au râs, s-au jucat și au învățat că pot visa, iar visurile chiar se împlinesc.
„Ideea acestui proiect a venit din dorința de a-i ajuta pe copiii care au foarte multe oportunități de cunoaștere și dezvoltare în mediul actual în care trăiesc. Proiectul a propus o abordare diferită, adresându-se copiilor, o categorie socială mai susceptibilă în a accepta schimbarea, cu potențial maxim de a dezvolta o dorință proprie de integrare, și s-a desfășurat în afara comunității, astfel încât copiii au avut oportunitatea de a acumula noi experiențe.
A fost absolut senzațional. I-am adus pe toți copii la Cinema Arta, apoi am plecat la Bonțida, unde noi facem în fiecare an evenimentul . De tipul acesta de proiecte și de inițiative au nevoie acele comunități defavorizate. Ce ne-a atras foarte mult la Cojocna este ca e o comunitate diversă, e un mod de comuniune foarte salutar. Comunitatea de romi este mai mare decât cea de români sau maghiari. Pentru noi era foarte important să găsim niște copii care să fie deschiși spre zona aceasta umanistă.
Filmul a fost un pretext de a-i atrage pe copii sa descopere alta lume, alte culturi, iar cel de-al doilea pretext a fost partea de psiho-educatie”, a spus managerul de proiect, Oana Giurgiu.
„Prin intermediul filmului și al acestui proiect acești copii au reușit să ajungă și în alte țări îndepărtate și să descopere lumea. Au fost 108 de copii în total care s-au implicat și au venit la ateliere constant, pentru că unii dintre ei au renunțat între timp. Au venit câte 20 la ateliere. Noi am pornit cu o idee, un concept, dar în momentul când am interacționat cu copiii, am adaptat-o și am încercat să îi ducem într-o zonă care să fie atractivă pentru ei.
Au fost și niște copii care aveau nevoie maximă de atenție, de multe ori nu conta neapărat ce facem, ci că sunt aici, iar acum când merg la școala din Cojocna, mă asaltează copiii, ne asaltează și se bucură că suntem acolo.
Copiii prezintă prin acest documentar de 25 de minute satul Cojocna prin ochii lor, se vorbește foarte mult despre băi în acest filmuleț, iar unii își prezintă casele. A fost foarte interesant când am ajuns în Cojocna, au primit camerele, au primit instrucțiunile și noi i-am urmărit. Am ajuns la unii acasă și le-am cunoscut părinții mai bine, ne-au dus și la băi. Documentarul este filmat în totalitate de ei, au învățat cum să ia sunetul, cum să sincronizeze sunetul cu imaginea, dar montajul nu a fost realizat de ei. Au filmat cu o cameră Go-Pro, cu care puteau să stabilizeze cadrul și le-a fost mai ușor”, a susținut coordonatoarea proiectului, Melinda Boroș.
„Motivul pentru care am ales Cojocna este că este o comunitate multi-etnică. Am reușit să contactăm școala și primăria pentru a ne facilitate accesul în comunitate și am început această muncă de identificare, dar și de selectare a copiilor, care a fost cel mai dificil lucru de făcut. Este o școala foarte implicată în activități extra-școlare cu toți copii.
Reacția tuturor a fost una pozitivă, părinții au fost foarte implicați, școala și primăria au fost foarte deschise, iar cu orice tip de activitate pe care încerci să o faci, trebuie să stabilește o relație. La început au fost părinți care au venit să vadă spațiul unde copiii își vor desfășura activitatea, ceea ce mi se pare normal”, a spus Olimpiu Bela.
„Au fost copii minunați și care ar putea avea șansa să evolueze într-o carieră cinematografica. Unii dintre ei erau foarte naturali, ceea ce înseamnă că au niște calități native și noi trebuie să facem ceva în sensul acesta. Ce am încercat prin ședințele de psiho-educație a fost să își rezolve conflictele mai asertiv, să își expună punctele de vedere și să comunice mai mult. La început toți copiii erau ca într-o cochilie, erau timorați și le era greu să vorbească în public, iar după câteva ședințe, chiar și cei mai timizi și mai retrași, au început să își spună punctele de vedere și să fie mai implicați în activităț și să vorbească mai cu vervă.
I-am ajutat pe copii să-și însușească și alte metode să-și rezolve conflictele, să folosească alt limbaj, să se respecte mai mult. Cel mai tare m-a impresionat dorința lor de a face lucruri, erau extrem de veseli când veneau dimineața la ateliere și plecau triști când ele se terminau. Lucrând la acest proiect mi-am dat seama că e mare nevoie de astfel de inițiative, dar, în același timp, e necesară o continuitate în zonă, cu acțiuni pe termen lung”, a explicat psihologul Alexandra Gorea.
Desfășurat în perioada 1 iulie 2014 – 29 februarie 2016, proiectul oferit copiilor din localitatea clujeană Cojocna de etnie rromă, maghiară și română, cu vârste cuprinse între 7-14 ani, oportunitatea de a participa la ateliere de educație cinematografică și psiho-educative, desfășurate la Cluj-Napoca. Pe lângă ateliere, au existat și zile de practică, la care s-au adăugat activități recreative, cum ar fi vizite la obiectivele istorice și culturale ale orașului, la studiouri de televiziune sau întâlniri cu actori și fotografi celebri.
Au fost 10 luni de activități efective cu copiii, ce au însumat 160 de ore de educație, cele mai multe structurate în unul din cele 80 de ateliere organizate. Una dintre activitățile cele mai interesante pe partea de educație cinematografică a fost prezența copiilor în cadrul festivalului „Cluj Shorts”, experiență care a marcat, pentru majoritatea participanților, prima prezență la un film, într-un cinematograf. Astfel, pe lângă vizionarea filmului, copiii din Cojocna au avut posibilitatea să facă turul cinematografului, de la ecrane până în cabina de proiecție și sunet.
Vizitele la obiectivele turistice din oraș au fost atent gândite de echipă în funcție de subiectele atelierelor de educație cinematografică și au urmărit pașii de producție a unui film. Astfel, subiectul atelierelui „Scenariu” a fost legat de o vizită la o bibliotecă, „Storyboard” de o vizită la Muzeul de Artă, „Actoria de film” de o vizită la Teatrul Național și Teatrul de Păpuși, subiectul „Montaj” a fost legat de o vizită la studiourile unui post local de televiziune, iar „Proiecția” de o vizită la Cinema Victoria. Vizitele au avut menirea de a le permite copiilor să acumuleze informații privind și alte modalități de a petrece timpul liber într-un mod plăcut, dar cu un accentuat caracter educativ.
Proiectul „Regizăm viitorul” a culminat cu realizarea unui film documentar produs de copiii participanți la program, prin care își prezintă satul lor. Realizat sub îndrumarea unor experți, documentarul are o durată de aproximativ 20 de minute și va fi proiectat în comunitate. De asemenea, după terminarea proiectului, un grup de copii va fi selectat și susținut în continuare în organizarea de proiecții lunare de film în comunitate. Proiecte similare se doresc a fi implementate și în alte comunități, cum ar fi Pata Rât din Cluj.
Realizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) împreună cu Asociația Alternativă Socială și Capital Uman (ASCU), proiectul a beneficiat și de ajutorul Asociației Umanitare CHARA care a ajutat la selectarea copiilor și a gestionat campania de sensibilizare privind importanța educației din Comuna Cojocna. Proiectul a avut un buget total de 80 000 euro, obținut prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Programului Fondul ONG în România – Componenta 2. Justiție socială / Subcomponenta 2.1. Dezvoltarea comunităților rurale interetnice.
Printre invitații speciali ai proiectului s-au numărat: regizoarea Cecilia Felmeri, care a coordonat activitățile de educație cinematografică, actrița Patricia Brad, a făcut exerciții de actorie, a povestit copiilor despre diferențele între actorul de teatru și actorul de film și a însoțit copiii într-un tur al Teatrului Național, producătoarea TV, Sorina Arcereanu, care i-a însoțit pe copii la studiourile Look TV. Desigur, acest proiect nu s-ar fi putut realiza fără implicarea unui număr semnificativ de voluntari, iubitori ai artei cinematografice.