DNA cere aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru de Interne şi senatorului Gabriel Oprea, acuzat de abuz în serviciu, pentru însoţirea deplasărilor sale de echipaje ale Poliţiei Rutiere, serviciu de care ar fi beneficiat ilegal şi procurorul general Tiberiu Niţu în baza unui protocol, scrie Mediafax.
Procurorii DNA trebuie să obţină avizul Senatului pentru a începe urmărirea penală pe numele lui Gabriel Oprea. În acest sens, procurorul şef al DNA a trimis procurorului general referatul cauzei în vederea sesizării Senatului, precum şi un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Potrivit DNA, Oprea se face vinovat de două infracţiuni de abuz în serviciu, una constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate în perioada în care era ministru cu echipaje ale Poliţiei Rutiere, iar cealaltă constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general, Tiberiu Niţu, a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale Poliţiei Rutiere.
În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 şi pe cea de viceprim-ministru pentru securitate naţională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale Poliţiei Rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul), arată DNA.
În cazul miniştrilor, acelaşi act normativ prevede că aceştia pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă (condiţii care trebuie îndeplinite simultan).
Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menţionată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoţit „în cvasitotalitatea deplasărilor”, într-un regim rezervat de lege exclusiv preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrului, mai spun procurorii DNA.
Aceste misiuni, precizează anchetatorii, includeau deplasările zilnice la sediul ministerului şi cele săptămânale la şedinţele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situaţii deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor.
„Totodată, Poliţia Rutieră însoţea deplasările la destinaţii cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuinţa personală), inclusiv în afara programului de lucru şi în zilele nelucrătoare, situaţii în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgenţă”, se mai spune în comunicatul DNA.
Procurorii arată totodată că în cadrul Serviciului Operativ Special din Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei, care asigură însoţirea coloanelor oficiale, au fost desemnaţi „lucrători care aveau ca atribuţii exclusive însoţirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a trei poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă)”.
Din probele administrate rezultă că ministrul Gabriel Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1.607 misiuni de însoţire a deplasărilor efectuate de ministrul de Interne pe raza municipiului Bucureşti. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă conform prevederilor legale.
Procurorii arată că, prin aceste fapte, a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Poliţiei Capitalei, fiind deturnate resursele Poliţiei Rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulaţiei şi folosite pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptăţit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalţi participanţi la trafic. Aceasta,în condiţiile în care, însoţirea unui demnitar de către Poliţia Rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu).
Cercetările efectuate până în prezent au mai relevat că, prin folosirea antemergătorilor şi a agenţilor de poliţie care opreau circulaţia celorlalte vehicule în intersecţii, acelaşi itinerar putea fi parcurs în mai puţin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului Bucureşti putea atinge şi 120 km/h.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, la rândul său, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general Tiberiu Nițu i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului Bucureşti.
Pe 3 iulie 2015, Poliţia Capitalei a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.
Din documentul menţionat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal (preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum şi ministrul de interne şi procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.
