Numirea Cristinei Chiriac, până recent șefa structurii teritoriale DNA Iași, în funcția de procuror general al României a stârnit reacții și a readus în prim-plan întrebarea: cât de performantă a fost, de fapt, activitatea acestei unități în ultimii ani?
O analiză a rapoartelor de activitate arată diferențe importante de la un an la altul. În 2022, DNA Iași a finalizat 6 rechizitorii și a încheiat 16 acorduri de recunoaștere a vinovăției. În 2023, au fost consemnate 7 rechizitorii și 14 acorduri, iar în 2024 activitatea a urcat la 9 rechizitorii și 22 de acorduri.
În 2025, însă, indicatorii au coborât vizibil: 3 rechizitorii și 8 acorduri, în condițiile în care structura a funcționat cu 7 procurori. Practic, rezultatul a însemnat aproximativ jumătate de rechizitoriu pe procuror într-un an, potrivit datelor din rapoartele instituției.
Președintele Nicușor Dan a apărat decizia de numire, susținând că evaluarea nu trebuie făcută doar prin numărul de rechizitorii, ci și prin acordurile de recunoaștere a vinovăției, considerate o cale mai rapidă de soluționare a unor dosare. El a invocat și faptul că, pe aceiași indicatori, DNA Iași ar fi fost în 2024 una dintre cele mai eficiente structuri teritoriale.
De-a lungul ultimilor ani, DNA Iași a instrumentat dosare care au vizat inclusiv lideri de administrație locală, vameși și polițiști de frontieră, precum și funcționari publici, conform exemplelor invocate în spațiul public. Rămâne de văzut dacă, în noua funcție, Cristina Chiriac va reuși să imprime o direcție similară de eficientizare la nivelul întregului Minister Public.
Sursă: Libertatea
