Documentarul „Granița morții”, despre drama frontieriștilor care au părăsit România comunistă cu destinația Occident, ignorată de autorități și de istorici – VIDEO

Filmul documentar „Granița morții”, în regia lui Cătălin Apostol, a fost proiectat marți seara, 27 iulie, la Cinema Arta, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, în prezența regizorului, care a răspuns întrebărilor din public la sesiunea de Q&A de după.

Pelicula este o serie de povești ale frontieriștilor care au trecut granița spre Yugoslavia între anii 1985-1989 cu destinația Occident pentru a scăpa de lagărul comunist din România și a gusta doza de libertate interzisă de regimul ceaușist.

Potrivit cifrelor adunate de echipa documentarului, nu mai puțin de circa 50.000 de români au trecut granița doar într-un singur an, 1989, spre Yugoslavia. Majoritatea dintre cei care voiau să plece din România și își riscau viața erau tineri, care își doreau cu prisosință să respire aerul libertății. Unii reușeau, alții sfârșeau secerați de gloanțele grănicerilor români, alții se înecau în apele învolburate ale Dunării, iar alții erau capturați de securiști și sfârșeau bătuți, umiliți și încarcerați.

Documentarul aduce la lumină o serie de povești ale frontieriștilor care au supraviețuit în urma trecerii graniței spre Yugoslavia sau a rudelor celor care și-au pierdut viața și despre care nu se știe nimic. La fel și morții îngropați la granița cu Yugoslavia, români majoritatea, ignorați de autoritățile române.

Statul român nu se interesează despre acest subiect al frontieriștilor și drama acestora, iar peste abuzurile securiștilor și bătăile crunte la care i-au supus pe cei care au fost prinși trecând granița ilegal s-a așternut praful. Nimeni nu investighează, documentele oficiale s-au pierdut, iar această bucată a istoriei României pare că s-a dorit a fi eliminată. Noroc cu apariția acestui documentar care a readus în scenă acest subiect controversat și drama acelor oameni care au a vut de suferit.

„Toată munca a durat cam 3 ani, de la primul demers și până la faza de producție. Oamenii nu au fost aleși chiar la întâmplare, sunt foarte multe situații de genul acesta. Într-adevăr au fost și lucruri care îmi pare rău că nu le-am spus, povești și personaje pe care îmi pare rău că nu le-am filmat. Există chiar alte două povești pe care nu am mai avut cum să le pun în documentar.

Am și găsit oameni care erau forțați (n. red. grăniceri) să facă lucrul ăsta, dar nici unul nu a vrut să apară, absolut nici unul. Chiar eu am un frate mai mare, care a făcut armata la grăniceri, în zona Orșovei, care a lucrat noaptea și mi-a spus că era absolut îngrozitor. Era singur, cu o pușcă pe care nu prea știa să o folosească, tresărea la absolut orice foșnet, într-adevăr erau condiții foarte grele.

Nu am vrut să mă implic așa pătimaș, filmul curge din poveștile lor”, a declarat regizorul Cătălin Apostol, la finalul filmului.

De la ce a pornit ideea acestui documentar?

„Primul motiv ar fi că în 1989, pe 13-14 decembrie, cu câteva zile înainte de a se declanșa revoluția, am fost la Timișoara să mă întâlnesc cu un băiat care plecase în Germania, dar era român și care se ocupa cu preluarea celor dornici să treacă granița. Era o persoană în afara țării care plătea pentru mine să pot să fug, m-am întâlnit cu omul acesta, am discutat cu el și am pus la cale trecerea mea cu barca, cu o călăuză în Yugoslavia, de unde urma să mă preia cu o mașină până în Austria. Totul contracost. Nu s-a mai întâmplat chestia asta, a venit revoluția, însă pe mine m-a râcâit și m-a tot obsedat ideea asta. Oare ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă făceam încercarea asta? Și cred că de aici a pornit, de la curiozitatea asta aproape obsesivă.

Al doilea motiv ar fi pentru faptul că nu există acest fenomen și nu este luat în seamă aproape deloc, nici de istorici, nici de oamenii politici sau cei care ar trebui să se ocupe la modul cel mai serios de acest lucru. Nu se întâmplă. Și eu am avut dificultăți la filmare, am încercat să aflu statistici măcar, dar nu există așa ceva, nimeni nu vrea să vorbească, este o harababură totală. Părerea mea că în mod voluntar”, a mai susținut regizorul.

VIDEO

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.