Retragerea miniștrilor PSD din Guvern a fost prezentată ca un gest politic dur, însă mecanismele administrative au rămas, cel puțin deocamdată, intacte. În ministere și în teritoriu, numeroși oameni numiți pe filieră politică își păstrează funcțiile, iar efectele reale ale ieșirii PSD din Executiv se văd mai degrabă în comunicare decât în aparatul de decizie.
În structura guvernamentală, social-democrații continuă să aibă un număr important de secretari și subsecretari de stat, iar în județe controlul se menține prin prefecți și subprefecți. Potrivit datelor citate în spațiul public, PSD ar avea zeci de astfel de poziții în ministere și 22 de prefecți în țară, pârghii care contează în implementarea deciziilor și în coordonarea instituțiilor deconcentrate.
Surse politice indică faptul că partidul nu s-ar grăbi să-și retragă întregul eșalon de numiri înainte de a lansa un atac direct asupra Guvernului în Parlament. Strategia discutată ar fi ca demisiile din pozițiile de secretar de stat să vină abia odată cu depunerea unei moțiuni de cenzură, pentru a evita situația în care PSD ar vota împotriva unui Executiv în care propriii oameni încă gestionează portofolii și decizii operative.
În acest context, un rol cheie îl joacă și calendarul moțiunii. Unul dintre liderii PSD, Marian Neacșu, a indicat că secretarii de stat ar urma să demisioneze „odată cu moțiunea de cenzură”, fără a oferi o dată certă, subliniind că momentul va fi stabilit de partid.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a transmis că miniștrii care preiau interimar portofoliile vor evalua rapid structurile din subordine. Mesajul șefului Executivului este că oamenii considerați incompetenți sau care blochează activitatea ar trebui schimbați, în timp ce personalul competent ar urma să fie păstrat, indiferent de culoarea politică.
Sursă: ” + publication + „
