Execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 arată o îmbunătățire a poziției fiscale: deficitul s-a redus la 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,7% din PIB, aproximativ la jumătate față de perioada similară din 2025.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, scăderea deficitului a fost susținută în principal de creșterea veniturilor, care au urcat cu 15,7% până la 103,73 miliarde lei, cu un aport important din TVA și din impozitele pe venit și dividende. În același timp, cheltuielile au coborât ușor, inclusiv pe segmentul de personal și la bunuri și servicii, deși presiunea rămâne ridicată în zona cheltuielilor sociale și a dobânzilor.
În economie, indicatorii de încredere publicați de Institutul Național de Statistică sugerează un tablou relativ stabil pentru perioada martie–mai: industria prelucrătoare și construcțiile sunt așteptate să avanseze, în timp ce comerțul și serviciile ar putea rămâne aproape de stagnare. Un semnal comun în toate sectoarele este anticiparea unei stabilități a numărului de salariați, fără șocuri majore pe termen scurt.
Pe de altă parte, așteptările privind prețurile rămân în creștere, cele mai puternice presiuni fiind indicate de construcții și comerț. Economistul Radu Nechita atrage atenția că legătura dintre deficit și inflație este una structurală: finanțarea dezechilibrelor prin împrumuturi și extinderea masei monetare se reflectă, în timp, în scumpiri în economie.
Nechita mai avertizează că optimismul managerilor poate sprijini producția doar dacă este susținut de fundamente solide și de politici publice coerente, altfel pot fi necesare corecții. În acest context, deciziile politice și fiscale rămân esențiale pentru a evita frânarea creșterii economice și pentru a limita presiunile asupra prețurilor.
Sursă: Digi24 (DigiEconomic)
