Grupul de inițiativă maghiară Musai-Muszáj îi atrage atenția primarului Emil Boc că orașul riscă pierderea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021 pentru „înverşunarea împotriva plăcuţelor multilingve”.
Aceștia îi cer primarului să rezolve urgent amplasarea plăcuțelor multilingve înainte de vizita juriului care va lua decizia finală în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, care va avea loc în luna septembrie a acestui an.
Activiştii de la Musai-Muszáj i-au adresat și o scrisoare deschisă edilului, în contextul aniversării de către Cluj a 700 de ani de la ridicarea sa la rangul de oraş, respectiv al intrării pe ultima sută de metri în privinţa desemnării oraşului din România care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
„În ultimii 6 ani, în aproape două mandate de primar, o mulțime de experți, instituții, oameni de afaceri, biserici românești și maghiare, maghiari, români, romi, dar și noi, membrii grupului de activiști Musai-Muszáj am susținut candidatura orașului pentru câștigarea acestui titlu”, subliniază Musai-Muszáj.
Reprezentanţii asociaţiei au arătat că alte orașe candiate au montat deja plăcuţele multilingve sau sunt pe punctul de a o face şi opinează că în cazul Clujului refuzul poate costa câştigarea titlului:
„În ultimele zile am studiat proiectele orașelor care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii (Cluj-Napoca, Timișoara, Baia Mare și București). Considerăm că orașul Clujul are o șansă reală pentru câștigarea titlului. Totuși, credem că este datoria noastră să ne exprimăm îngrijorarea față de soarta proiectului, deoarece câștigarea acestui titlu este pusă în pericol”, mai transmit aceștia.
„Baia Mare a hotărât deja amplasarea tăblițelor multilingve acum o lună, iar Timișoara dispune de tăblițe în patru limbi de ani de zile – chiar dacă în aceste orașe numărul celor care aparțin unor minorități naționale este semnificativ mai mică decât numărul maghiarilor din Cluj. Proiectul clujean prezintă interculturalitatea, diversitatea etnică, toleranța și nediscriminarea ca valori esențiale, dar tăblițele multilingve, care simbolizează aceste valori, nu apar nici măcar ca o problemă de rezolvat”.
Reprezentanţii grupului au lăudat însă autoritățile locale pentru afișarea pe materialele de promovare a candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană şi în limba maghiară, dar arată că nu este suficient.
„Ne temem că Dumneavoastră, pur și simplu dintr-o înverșunare împotriva tăblițelor multilingve, puneți în pericol succesul proiectului de Capitală Culturală Europeană – în timp ce este cunoscut faptul că atât comunitatea română, cât și cea maghiară consideră că amplasarea tăblițelor multilingve sau trilingve ar fi un lucru firesc și normal (să nu vorbim de faptul că legea consideră că ar fi obligatoriu). Am regreta, dacă după șase ani de muncă, orașul ar rata această oportunitate unică din cauza orgoliului și a rigidității Dumneavoastră”, arată expeditorii scrisorii.
Musai-Muszáj face următoarele precizări în încheierea scrisorii:
„1. Juriul care va vizita Clujul la începutul lunii septemberie, nu va putea fi indus în eroare de promisiunea amplasării totemurile multilingve, considerând faptul că acestea ar fi trebuit amplasate în 2015, ele ne-existând nici acum, în toamna anului 2016.
2. Nu se poate vorbi de bună credință atâta timp cât pe data de 5 septembrie, Emil Boc, Primarul Clujului, se va prezenta ca pârât în instanță, în procesului intentat de asociația Minority Rights care solicită amplasarea tăblițelor multilingve.
3. În cazul în care Clujul nu va câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană, nu vă veți putea apărea poziția că nu a fost suficient timp pentru amplasarea tăblițelor, pentru că executarea deciziei Consiliului Local 1206/2001 (de acum 15 ani) depinde doar de Dumneavoastră”.
