Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj-Napoca, aflată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată între anii 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România.
Cel care a avut inițiativa ridicării acestui lăcaș de cult a fost episcopul Nicolae Ivan. El s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, care a aprobat cererea episcopului.
Consiliul Dirigent a oferit pentru ridicarea Catedralei suma de 2 milioane de coroane austro-ungare.
În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată. După care a fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești.
Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.
Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan.
La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.