Invitatul de duminică, 29 mai, al jurnalistului Mihnea Măruță la TIFF Lounge în Piața Unirii, o serie de întâlnici cu personalități invitate la Festivalului Internațional de Film Transilvania, a fost nimeni altul decât Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român care a fost în spațiul cosmic.
Acesta a vorbit, timp de o oră, despre experiența trăită acum 35 ani când a ajuns în spațiul cosmic și a răspuns întrebărilor venite din public. Aproximativ 50 de persoane au asistat fascinanți la poveștile spuse de el despre un moment-cheie care a marcat istoria României.
Prunariu a declarat că în echipajul din care a făcut parte pentru expediția în spațiul cosmic din 1981 au fost 4 oameni, iar imaginile prezentate au fost realizate de către ei cu un aparat pe 16 mm. Fostul cosmonaut a povestit cum s-a făcut joncțiunea dintre navă și stația orbitală, precum și despre riscurile pe care această acțiune le-a implicat.
Prunariu a vorbit despre relația cu Uniunea Sovietică în domeniul spațial și colaborarea din prezent cu Agenția Spațială Europeană.
„Noi aveam colaborări foarte bune cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia. Programam tot felul de experimente care să ducă lumea științifică mai aproape de ei și prin acel tratat Uniunea Sovietică ne oferea vectorul de a trimite acest experiment în spațiul cosmic. Programul inter-cosmos nu a fost anulat, dar după 1989, la numai 8 ani după zborul meu cosmic, nu s-a mai respectat. Orientările țărilor care au mai trecut la sistemul economiei de piață, celor care și-au schimbat sistemul geo-politic s-au orientat mai mult pe alte colaborări spre vest, neglijând într-un fel posibilitatea de a continua colaborarea cu Federația Rusă. În acest context, agenția spațială europeană în care noi am intrat de 4 ani și jumătate are colaborări foarte bune cu Federația Rusă. În luna martie anul acesta a fost trimis un experiment pe planeta Marte, ExoMars, care a fost realizat de Federația Rusă cu agenția spațială europeană.
Chiar dacă unele țări au întors spatele pentru o perioadă de timp Federației Ruse, am regăsit colaborarea cu ei în cadrul unei instituții vestice în care am intrat și noi, că avem posibilitatea să dezvoltăm știință și industrie în domeniul spațial prin intermediul participării la programele Agenției Spațiale Europene. Acum avem posibilitatea să participăm la următoarele faze de selecție pentru candidați cosmonauți ai agenției spațiale europene, numai că tot contextul internaționale face ca singurul stat care lansează echipaje internaționale în cosmos să fie tot Federația Rusă, iar numărul lansărilor în spațiul cosmic sunt cam de patru pe an, aceasta este media lansărilor, în aceste nave aflându-se un rus și un american. Acordul cu Statele Unite este mult mai consistent, mult mai bine elaborat pe termen lung și rămâne loc din când în când pentru câte un european, asiatic sau orice de altă naționalitate. No nu am apucat să reînnoi un acord guvernamental cu Federația Rusă pentru a avea direct posibilitatea cooperării, deci cooperăm prin intermediul agenției spațiale europene”, a declarat Dumitru Prunariu la Cluj.
Fostul cosmonaut a vorbit și despre temerile pe care le-a avut în momentul când a în spațiu, precizănd că a avut atât de multe lucruri de făcut în interiorul navei încât efectiv nu mai avea timp să se gândească la emoții sau alte temeri.
„Cea mai mare preocupare despre ce și cum se va întâmpla, teama că s-ar putea să se termine rău un astfel de zbor cosmic am avut-o cu o zi înainte de lansare. Înainte de o lansare treci puțin în revistă ceea ce ai făcut în ultimii 3 ani de pregătire, ce ți-ai însușit, cât de puternic ești, cât de tare ești și ce cunoștințe ai, apoi totuși la acea rachetă care este totuși un fier, cu multă electronică și cu mult combustibil. Te gândești că din 300 de tone cât reprezintă racheta aia, pe 270 de tone sunt cherosen și oxigen lichid, care dacă fac bum s-a terminat totul și care se vor consuma în 8 minute și 50 de secunde pentru ca în acest interval de timp să te trimită de la nivelul solului la 28.000 de kilometri pe oră în spațiul cosmic. Am trecut prin multe emoții, dar în timpul zborului cosmic am avut atât de multe lucruri de făcut și toate după un program riguros încât greu mă mai puteam gândi la partea omenească a mea de acolo din cosmos. Este adevărat că privind prin hublou de acolo din cosmos și văzând Pământul, măreția lui și la ce nivel tehnologic am ajuns noi ca oameni să ne trimitem reprezentanții acolo sus, ai un sentiment complex, pe de o parte de măreție, de putere și pe de altă parte de mare vulnerabilitate pentru că te gândești că orice micrometeorit sau obiect cosmic dacă te lovește și se dezermetizează nava poți să dispari în câteva secunde fără să se mai știe nimic de nimic. Toate aceste sentimente se combină în spațiul cosmic și nu realizezi ce tensiune internă produc, dar în momentul în care ai aterizat, ai ajuns cu picioarele pe pământ și te simți din nou pe planeta natală, cu toată perioada grea de readaptare la condițiile terestre, ai o explozie de bucurie, de fericire, care arată că îți exteriorizezi toată acea tensiune acumulată în timpul zborului cosmic”, a susținut Prunariu despre experiența trăită în spațiul cosmic.
„Pentru că ne aflăm la Cluj, trebuie să vă spun că, chiar aseară am apărut la Realitate TV cu unul dintre specialiștii din domeniul spațial, care a proiectat o serie de experimente pe care le-am efectuat eu în spațiul cosmic în 1988, este vorba de prof. dr. Dumitru Ristoiu, care lucrează la Facultatea de Științe și Inginerie Ecologică acum, dar a fost unul dintre principalii promotori și cel care a dus greul de realizare practică a unei bune părți a echipamentelor pe care le-am folosit atunci.
Programul spațial național, care este gestionat de Agenția Spațială Română, o instituție guvernamentală publică pe care am creat-o în 1991, am făcut parte din echipa care a promovat primul memorandum către primul guvern al României, înființarea acestei instituții la nivel guvernamental care să poată funcționeze și colaboreze cu instituțiile internaționale din domeniul cosmic.
Trebuie să vă spun că în anii 2000 am fost cel care, în numele guvernului României, în calitate de președinte al Agenției Spațiale Române, am semnat primul acord între Guvernul României și NASA, am fost singura țară din estul Europei care a avut un acord semnat cu această instituție care face mai mult decât un guvern în Statele Unite. De asemenea, încă din 1991 am demarat primele contacte și semnarea primelor acorduri cu agenția spațială europeană, interesul nostru fiind să colaborăm la nivel european și să ne integrăm în programele spațiale europene, iar după aceea, în 1997, am semnat al doilea contract de cooperare cu Agenția Spațială Europeană, care prevedea pe lângă activitatea științifică comună si participare industrială. Am fost evaluați ca țară cu capacitate de cercetare și productie în domeniul spațial”
La finalul discuției, Dumitru Prunariu s-a fotografiat alături de cei prezenți și le-a acordat autografe pe mingiuțe mici sub forma unui glob pământesc.
Prunariu a mai povestit despre perioada în care a fost mai adulat în România comunistă decât dictatorul Nicolae Ceaușescu. „Au fost și consecințe ale promovării imaginii mele la momentul reveniri din spațiul cosmic, am revenit în România cu o delegația întreagă, am fost primiți, decorați, promovați la televiziune, în media, o lună de zile ne-am deplasat prin țară, ne-am întâlnit cu oamenii, sindicate, organizații de toate felurile, iar cei de la secția propagandă a Comitetului Central au remarcat faptul că impactul meu ca tânăr erou la 28 ani, eram total nevinovat din punct de vedere politic, a fost mai mare decât la programul de seară cu discursurile lui Ceaușescu, care chiar dacă reprezentau ceva pentru țară, dar erau plictisitoare pentru omul de rând, pe oameni îi mai interesau și altceva decât ce s-a mai recoltat sau cât de mult s-a depășit planul recoltei. În acel context, Alexandru Stark (realizator la Televiziunea Română care a transmis reportaje cu mine din timpul pregătiri pentru programul cosmic, dar în același timp a fost și corespondent de presă la Moscova în momentul când au zburat mulți cosmonauți ruși și a făcut primul interviu cu Gagarin și alți cosmonauți ruși celebri. Deci el mi-a spus, după ce a trecut perioada comunistă, că ei au primit la Televiziunea Română un telefon de la comitetul central și <ne-a fost transmis să mai terminăm cu imaginea ta pentru că s-ar putea să îl eclipsezi pe tovarășul>. Nu a existat nimic scris, totul s-a transmis verbal și s-a respectat”, a susținut acesta.
Dumitru Dorin Prunariu, născut în 27 septembrie 1952, Brașov, este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul și singurul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost pe rând ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președintele Consiliului de ne-militarizare a spațiului cosmic din cadrul ONU. În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.
