Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt, candidat din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a susţinut vineri, 17 octombrie, o conferinţă de presă la sediul din Cluj-Napoca al partidului.
Alături de Szilágyi Zsolt a luat cuvântul Soós Sándor, preşedintele PPMT Cluj.
„Astăzi am transmis o solicitare oficială Avocatul Poporului, prin care cerem să sesiseze Curtea Constituţională şi să ridice excepţia de neconstituţionalitate împotriva legii recent promulgate, conform căreia denumirea de 1 Decembrie va fi obligatorie pentru o stradă din fiecare oraş şi municipiu”, a precizat Soós Sándor.
„Legea încalcă articolele 221 şi 222 din Constituţie, cele privitoare la autonomia locală, precum şi Legea administraţiei publice locale”, a detaliat Soos. „Legea dispune şi de alocarea sumelor din bugetelor locale, chestiune în care autoritatea de decizie ar trebui să aparţină autorităţilor locale”, a punctat Soós.
Interesul Transilvaniei, ignorat în Master Planul de Transport al Guvernului
Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României s-a exprimat, în primă fază, cu privire la situaţia transportului feroviar: „Avem căi ferate demodate şi neperformante. Cifrele sunt şocante: media de viteză a trenurilor de transport persoane este 45 de kilometri pe oră. De asemenea, un pasager din Uniunea Europeană circulă 650 de kilometri, annual, cu trenul, în timp ce în România cifra este cu 66% mai mică. Transportul feroviar este, pe termen lung, mai ecologic, mai ieftin, iar tendinţa europeană este de creştere a ponderii lui”.
Conform planului actual al Guvernului, oraşe importante din Transilvania precum Zalău, Beiuş, Marghita, Şimleul Silvaniei, ar rămâne fără gară funcţională. „Dacă Transilvania ar fi împânzită de autostrăzi nu ar fi tragic acest aspect, însă nu este cazul. De exemplu, drumurile dintre Oradea şi Beiuş – oraş care ar rămâne fără gară, sunt foarte proaste”, a precizat prezidenţiabilul. Candidatul PPMT a adăugat: „Utilizarea trenului ar putea fi stimulată prin politici locale şi regionale. Autorităţile locale nu au, însă, posibilitatea de a interveni cu măsuri pozitive. Şi în acest caz se observă cum centralismul este dăunător. Mai specific: dacă centrul ia decizii proaste, suferă toată ţara”.
Szilágyi Zsolt a subliniat faptul că şi în ceea ce priveşte autostrăzile, Master Planul de Transport al Guvernului este un atentat la interesele şi la dezvoltarea Transilvaniei.
„Este revoltător şi ruşinos faptul că în România s-au construit cele mai puţine autostrăzi din Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, pentru Bucureşti nu este important să conecteze regiunile din Transilvania – şi cu acest lucru, România, la reţeaua de autostrăzi europene, ci să bage în buzunarul politicienilor-jefuitori banii destinaţi dezvoltării infrastructurii. Nu vom fi acceptaţi în Schengen fără a fi conectaţi la reţeaua europeană de autostrăzi”, a precizat Szilágyi Zsolt.
„Master Planul urmează o logică centralistă şi ignoră interesul Transilvaniei. De altfel, nu e doar Transilvania discriminată, ci şi nordul Moldovei, care va avea acces la autostradă doar prin Braşov. De asemenea, această logică nu este coerentă cu planurile anterioare care ar fi conectat Braşovul, Târgu Mureş, Clujul şi Oradea cu Occidentul. Mai mult, actualmente sunt în discuţie sub 1000 de kilometri de autostradă, cu 1.500 de kilometri mai puţini decât cei decât promitea Dan Şova în aprilie”, a punctat candidatul PPMT.
„În aceste zile am văzut harta cu locurile unde își pun baza și investesc marile firme occidentale. În afară de Bucureşti, desigur, pentru că, dacă ai peste un volum anume ca investiţie, legea te obligă să te stabileşti la Bucureşti. Firmele mai investesc şi în Bihor, Arad, Timiş, Cluj. Mijlocul ţării rămâne gol. Aceasta se întâmplă pentru că firmele au nevoie de o reţea bună de transport – conexiuni cu Uniunea Europeană, iar costurile sunt mult prea mari dacă investesc în zone mai puţin vestice ale ţării”, a detaliat Szilágyi Zsolt.
„E o ruşine pentru întreaga Românie faptul că tronsonul de autostradă care ocoleşte Clujul, tronson de 55 de kilometri, a costat 28 de milioane de euro per kilometru, în timp ce în Uniunea Europeană, un kilometru de autostradă costă 3 milioane de euro. Mai mult, acest tronson nu are legătură directă cu Clujul, capitala Transilvaniei”, a precizat Szilágyi Zsolt, punctând corupţia ca şi cauză pentru aceste costuri.
„Costul a ‘crescut’, însă nu decent, ci de la 3 la 28 de milioane de euro pe kilometri. Acesta este şi gradul de mărime al corupţiei, proporţia ei. Să fi adus muncitori şi materiale din străinătate şi tot se putea construi mai ieftin. În plus, costul autostrăzii, pe termen lung, este mai mic decât costurile lipsei ei”, a subliniat candidatul PPMT.
Prezidenţiabilul a mai solicitat Guvernului ca licitaţiile viitoare în acest sens să fie controlate de oficiali ai Comisiei Europene. Candidatul a adăugat faptul că, dacă puterea centrală nu este în stare să gestioneze în manieră europeană banii destinaţi autostrăzii ar trebui să delege în mod oficial dreptul de gestionare judeţelor din Transilvania şi să redistribuie fondurile în conformitate cu acest principiu.
