23 de asociații și grădini din Cluj, București, Timișoara, Sibiu etc. lansează un apel către primării pentru a legaliza grădinile comunitare pe domeniul public. Semnatarii, grupați în nou înființata Rețea a Grădinilor Comunitare, au solicitat înființarea de grădini pilot înainte de votarea bugetelor locale și crearea în 2026 a 10 spații pentru grădinărit în fiecare oraș.
„Rețeaua Grădinilor Comunitare solicită autorităților locale inițierea unui demers legislativ (Hotărâre de Consiliu Local) pentru legalizarea și reglementarea utilizării unor porțiuni din domeniul public în scopul
creării de grădini comunitare, precum și identificarea a zece spații pentru un proiect-pilot în anul 2026.
Cerem ca aceste spații să fie bugetate cu suma de 500.000 de lei la bugetul local în 2026. Am partcipat la consultările pe buget în 2024 și 2025, am fost asigurați că se fac demersuri de legalizare și se găsesc spații pentru grădinărit, ca în alte țări, dar angajamentul primăriei nu s-a transpus încă în
realitate” – Adi Dohotaru, grădina GUST pe malul Someșului, membru Rețeaua Grădinilor Comunitare
„Grădinile comunitare sunt menite pentru zonele urbane ca oaze de biodiversitate, spații de socializare și învățare pentru orășeni de toate vârstele. Grădini informale există și la Terenuri, în Grădini Mănăștur, în curtea blocurilor, peste tot în Cluj. Un regulament le-ar proteja și le-ar deschide spre mai multă lume„. – Ioana Rus, voluntar asociația ASOS
Argumentația noastră se bazează pe patru piloni esențiali de dezvoltare urbană sustenabilă:
Sănătate Mentală și Binefacere (Well-being): Studiile arată că grădinăritul urban reduce semnificativ nivelul de stres. Într-un mediu urban tot mai aglomerat, contactul direct cu pământul și natura oferă o
formă de „terapie prin grădinărit”.
Coeziune Socială și Schimb Generațional: Grădinile comunitare sunt catalizatori de cartier. Acestea combat izolarea socială (în special în rândul vârstnicilor) și oferă un spațiu de învățare pentru tineri,
facilitând dialogul între generații și consolidarea sentimentului de apartenență la comunitate prin muncă voluntară și responsabilitate comună.
Hrană Sănătoasă și Educație Nutrițională: Posibilitatea cetățenilor de a cultiva propriile legume (fără pesticide) încurajează o dietă sănătoasă.
Grădinile devin laboratoare în aer liber unde copiii pot învăța
proveniența hranei, promovând o cultură a sustenabilității alimentare.
Reziliență Climatică și Servicii Ecosistemice: Aceste spații reduc efectul de „insulă de căldură” urbană, îmbunătățesc permeabilitatea solului (absorbția apelor pluviale) și cresc biodiversitatea urbană. Grădinile comunitare transformă spațiul verde de decor, necomestibil în spațiu verde funcțional și comestibil.
Solicitările noastre specifice:
Crearea unui Regulament Local: Definirea statutului de „Grădină Comunitară” și stabilirea unui mecanism de dare în folosință gratuită către grupuri de cetățeni sau ONG-uri, prin contracte de parteneriat.
Inspirație pentru un regulament local: https://www.clujmet.ro/resurse/:
Propunere de regulament pentru grădinăritul urban
Identificarea a 10 Spații Pilot: Solicităm inventarierea a 10 terenuri (în cartiere diferite) care să fie amenajate cu infrastructură minimă pentru a servi drept model de bune practici.
Grup de lucru: Includerea societății civile în redactarea acestui regulament.
Semnatarii:
- Societatea Organizată Sustenabil / GUST – Grădina Urbană Someșană
- Transilvania, co-inițiatori Adi Dohotaru și Ioana Rus
- Grădina din Gura Siriului (București) – Crina Cranta coordonator
- Asociația pentru cetățenie culturală ARCA – Anda Dobrescu președinte
- Asociația Climato Sfera
- Asociația România în Tranziție
- GreenFeel şi Grădina Urbană UVT, Timişoara, Peisagist Alex Ciobotă,
- concept Healthy places
- Asociația Culturalis, Președintă Cristina Simionescu
- Asociaţia Peisagiştilor din România- AsoP, Filiala Teritoriala Vest,
- Preşedinta Rebeca Bedelean
- Atelier Terrapia, concept Healthy places (GreenFeel şi Grădina Urbană
- UVT, Timişoara), Arhitect Alina Negru
- Asociația Aspire to Change
- GIC Spații Verzi Sănătoase
- GIC Livada Comunitară Mărțișor
- Consorțiul Academia de Compost
- Asociația Urbanium, Emil Zorilă
- Studio Peisaj- concept Healthy places (GreenFeel şi Grădina Urbană UVT,
- Timişoara), Peisagist Raluca Rusu-Moșnoi
- GIC WeGrow – Grădina Comunitară București
- REPER21, Ana-Maria Pălăduș
- Grupul de inițiativă civică Cișmigiu, Alex Oprița
- Asociația Română de Permacultură
- Club Clorofila (Gradina de la Muzeul Hartilor, Gradinile MMB), Catalina
- Bolozan
- Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială
- Bucureşti-Ilfov, Preşedinte Andreea Răducu
- GiC Aici a fost o pădure/ Aici ar putea fi o pădure – Grădina Comunitară
- Titan
- Asociația Mai bine, Anca Gheorghică
