83% dintre românii participanți la un studiu despre risipă alimentară au recunoscut că aruncă mâncarea

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca, în calitate de coordonator proiect, alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sainte Cyrille et Method din Skopje, împreună cu echipa din Proiectul Food Waste Combat, au realizat în perioada iunie – septembrie 2020 un studiu cu privire la risipa alimentară în gospodării, iar rezultatele sunt prezentate în 16 octombrie, în cadrul unui webinar. 

Studiul a făcut parte din proiectul ”Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO” (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa centrală și orientală), finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale. 

Rezultatele obținute arată că, indiferent de țara de proveniență, respondenții declară, în măsură covârșitoare, că aruncă mâncare. Astfel, în România, 83% dintre participanții la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova 78,7%, iar în Macedonia 67,2%. 

„Subiectul risipei alimentare stârnește un interes crescut pentru foarte mulți respondenți, cei mai mulți care se declară interesați de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%). Se constată astfel o contradicție între ”interes” și ”comportament efectiv”, ceea ce denotă o educație insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populației din cele trei țări. Fructele, legumele și pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporție, iar principalele motive pentru care participanții la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare și alterarea acestora”, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, Prof. dr. Cristina Pocol. 

Participanții la studiu au considerat că, dintre toți actorii implicați în lanțul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii și restaurantele, iar cel mai puțin responsabili sunt agricultorii și micii comercianți. 

De asemenea, criza provocată de coronavirusul COVID-19 a afectat în egală măsură gospodăriile din cele trei țări luate în studiu. Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre participanții la studiu au afirmat că se pot bucura de aceeași cantitate de alimente, cu aceiași bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării, contrar ipotezelor inițiale formulate de către cercetătorii care au realizat studiul.

„În concluzie, risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiții concretizate în campanii de informare și educare a actorilor implicați. Această concluzie reconfirmă importanța acțiunilor desfășurate până în prezent de către actorii civici, academici și guvernamentali cu privire la stoparea risipei alimentare”, a concluzionat Prof. dr Cristina Pocol. 

Studiul derulat de cercetători în cele patru luni răspunde astfel unei nevoi urgente de cunoaștere a fenomenului în contextul în care, la nivelul Republicii Moldova nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România și Macedonia cercetările sunt insuficiente și nu includ actori din întreg lanțul agro-alimentar. Rezultatele vor fi valorificate la nivel de societate civilă și de autorități, dar și transpuse în acțiuni concrete de sensibilizare a tuturor actorilor implicați prin campanii de influențare a comportamentului de consum (organizarea de conferințe, mese rotunde, ateliere participative etc).   

Prezentarea rezultatelor studiului nu a fost aleasă întâmplător în 16 octombrie, fiind, din 2016, Ziua Națională a Alimentației și a combaterii risipei alimentare, în timp ce la nivel mondial, în peste 150 de țări, este Ziua Mondială a Alimentației. Evenimentul de prezentare va avea loc online, de la ora 16.00, și poate fi urmărit la adresa https://www.facebook.com/events/339633077328467/

Metoda sondajului de opinie online, prin completarea unui chestionar, a fost aplicată pe un eșantion reprezentativ (2.754 participanți) pentru mediul de culegere și ponderile socio-demografice specifice populației luate în studiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.