Clujul se află în topul tăierilor masive. Semnal de alarmă tras de activiștii Greenpeace

Voluntarii de la Greenpeace au realizat o serie de estimări cu privire la faptul că România pierde, în medie, trei hectare de pădure pe oră, iar autorităţile refuză să recunoască dezastrul.

Activiștii susțin că Bucovina a devenit din nou ținta primară a defrişărilor ilegale, motivul principal fiind faptul că deţine una dintre cele mai mari suprafeţe împădurite din ţară. Hoţii care taie ilegal pădurile câştigă milioane de euro pe an sub ochii celor responsabili, care dau vina pe lipsa de personal, potrivit stirileprotv.ro.

Imaginile filmate de Greenpeace în Bucovina arată masacrul care se produce, în fiecare oră, în pădurile româneşti.

Romsilva a acceptat o întâlnire cu reprezentanţii Greenpeace, însă discuţiile au devenit, în scurt timp, tensionate, mai ales că activiştii susţin că au fost împiedicaţi să arate proporţiile defrişărilor ilegale din nordul Moldovei.

După o vizită în pădure, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (ROMSILVA), Gheorghe Mihăilescu a promis că îşi va trimite subordonaţii în control.

Situaţia este gravă însă în toată ţara. Potrivit platformei Internaţional Global Forrest Watch, care publică imagini pe baza sateliţilor NASA din toată lumea, judeţele Maramureş şi Cluj se afla pe locurile trei şi patru în topul tăierilor masive de copaci. Deazastrul se vede și în imaginile surprinse de Greenpeace în localitatea clujeană Măguri-Răcătău.

„Nu se mai poate tăia la fel de mult ca înainte, pentru că nu mai este! Doar din zona Măguri-Răcătău, pe o suprafaţă de 2.000 de hectare s-a tăiat pădurea ilegal şi nu s-au făcut plantațiile la timp, aşa că terenul începe să fie într-un stadiu de degradare din ce în ce mai avansat”, a precizat Horia Petrehuș, şeful Corpului de voluntari Garda de Mediu Cluj, pentru Știrile ProTV.

Potrivit estimărilor, prejudiciul înregistrat în pădurea amintită a depășit, din 1990 până în 2018, peste 31 de milioane de lei. Furturile de lemn în pădurea aparţinând Composesoratului Măguri Cluj, nepăzită din anul 2015, din cauza unor litigii între membri pentru conducerea asociaţiei, care au creat un vid de putere şi de lipsă de decizie, la care s-a adăugat acumularea unor datorii, au continuat nestingherite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.