Hocheiul românesc, aproape de faliment

Hocheiul românesc, care ajungea la Jocurile Olimpice de iarnă din anii ’70 să ocupe un onorant loc şapte, se află în 2014 în pragul falimentului din cauza datoriilor de peste 1,5 milioane de lei şi a infrastructurii cvasi-inexistente, situaţia fiind asemănătoare cu un alt sport pe gheaţă, patinajul, relatează Mediafax.

florian gheorghe, FRHG

Echipa naţională de hochei a României a participat la patru ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă (1964, 1968, 1976 şi 1980), reuşind cea mai bună clasare la ediţia din 1976 de la Innsbruck, un loc şapte.

După aproape patru decenii, Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă a ajuns în pragul falimentului, iar şansele de ieşire din această situaţie sunt minime, potrivit preşedintelui forului, Florian Gheorghe.

„Federaţia se află în pragul falimentului. De la sfârşitul lui noiembrie, de când am preluat conducerea federaţiei, am ajuns la concluzia că suntem datornici şi că datoriile ne trag în jos, ba chiar s-ar putea să avem parte de faliment. La 31 decembrie 2013 avem următoarele datorii: cheltuieli de funcţionare şi întreţinere – ENEL 386.252, Apanova 508.694, RADET 155.241, REBU 7.752, serviciul de pază 7.923, Medsana, amenajare şi reamanajare 49.000, York – întreţinere frigo 18.352, reparaţie la rolbe (n.r. – maşini de întreţinere a gheţii) de către un service 5.438. Per total, avem 1.239.435 de lei. În ceea ce priveşte activitatea sportivă avem datorii de 312.398. În ceea ce priveşte materialele sportive şi echipamentul 48.075, deconturi neachitate şi alte obligaţii de plată 76.266. Cu un total general de 1.547.185,29 lei”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Florian Gheorghe.

Federaţia de hochei nu are nici măcar un sediu adecvat, angajaţii desfăşurându-şi activitatea în incinta Patinoarului „Mihai Flamaropol”, dezafectat din februarie 2013, din cauza datoriilor către furnizorii de utilităţi. Florian Gheorghe a precizat că a solicitat MTS alocarea unor spaţii în sediul din strada Vasile Conta, însă nu a primit niciun răspuns după mai bine de două luni. El a „pus ochii” pe două încăperi din clădirea ministerului, care în acest moment aparţin altor federaţii.

„FRHG la ora actuală nu are sediu. Noi stăm acolo într-o zonă în care nu există utilităţi, nu există apă, de căldură nu mai vorbim. Nu e niciun confort minimal. La computer se bate cu mănuşi de lână. Am cerut din 21 noiembrie un spaţiu în sediul ministerului şi nimic. Am şi identificat nişte spaţii. Federaţia de judo are două camere, dar acolo au depuse nişte materiale. Federaţia de tenis are trei camere şi vine un oficial când şi când”, a mai spus Gheorghe.

El a afirmat că bugetul de 900.000 de lei primit de la MTS în anul 2014 este destinat doar pregătirii loturilor naţionale. „De la MTS avem buget alocat pentru participarea şi pregătirea echipelor naţionale pentru participarea la competiţii naţionale şi internaţionale. Pregătirea în loc să o facem ca la carte, o facem mai subţire. În loc să avem cel puţin două săptămâni de pregătire sau trei turnee de verificare, o să avem maxim zece zile, iar la turnee internaţionale vom participa dacă datoriile vor fi onorate. În rest, performanţă pe spongi. Am depus programe la minister în valoare de doar 900.000 de lei”, a completat Gheorghe.

În ciuda tuturor problemelor financiare de la federaţie, Gheorghe doreşte amenajarea unui patinoar pentru antrenamente în Bucureşti, banii urmând să-i strângă dintr-o colectă publică. „Dacă bani nu sunt, mă gândesc să fac patinoarul din colectă publică. Nu mi-e ruşine să trimit 10.000 de scrisori. Când o să am proiectul, mă voi duce la primărie şi o să cer o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. Am identificat suprafaţa. E un amplasament destul de bun şi nu ştiu dacă aş putea accede până acolo, dar cu puţin sprijin se poate rezolva. Dacă lucrurile se vor face printr-o licitaţie internaţională şi o va câştiga una dintre companiile din Finlanda, care lucrează cel mai repede şi cel mai bine, am putea avea în şase-şapte luni un asemenea edificiu. Nu îmi va fi ruşine să trimit inclusiv la Corpul Diplomatic, la toate federaţiile naţionale afiliate la federaţia internaţională, în Canada, în Rusia, la firmele mari sau mici. E dureros să vezi cum se pierd 300 de copii, care se joacă de şase-şapte ani”, a explicat Gheorghe.

Singurul patinoar în aer liber din Bucureşti, cel din cartierul Floreasca, nu a fost deschis anul acesta nici măcar pentru agrement. „Aşa se întâmplă când bazele sportive sunt lăsate pe mâna privaţilor. Ei dacă nu fac bani, nu mai deschid patinoarul”, a spus Florian Gheorghe.

Gheorghe doreşte ca după Jocurile Olimpice să se întâlnească cu alţi preşedinţi de foruri şi să înfiinţeze o Federaţie a Sporturilor de Iarnă, după modelul francez şi italian. „După Jocurile Olimpice o să iniţiez un program denumit generic „Reabilitarea sporturilor de iarnă”. Avem trei sferturi din ţară de deal şi munte. O să fac o întâlnire cu toţi preşedinţii ai sporturilor de iarnă, să discutăm despre ceea ce avem nevoie şi să încercăm să facem un program pe care să-l înaintăm pentru a obţine fonduri”, a conchis Gheorghe.

Într-o situaţie similară se află şi patinajul românesc, forului de specialitate fiindu-i sistată finanţarea de la MTS în 2013 şi în 2014 din cauza neregulilor şi ale scandalurilor interne. De altfel, patinatorii cluburilor din Bucureşti nu mai au un spaţiu unde să se antreneze de aproape un an de zile, de când Patinoarul „Mihai Flamaropol” a fost închis, ei pregătindu-se în mall-urile Capitalei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.