În timp ce mulţi dintre noi ne făceam planurile tradiţionale pentru noul an, doi alpinişti, prieteni foarte buni, se antrenau de zor în Cheile Turzii şi se pregăteau de aventura vieţii lor: cucerirea celui mai dificil şi tehnic vârf din lume – Cerro Torre din Patagonia. Este vorba despre clujeanul Vlad Căpuşan şi arădeanul Zsolt Torok, doi alpinişti îndrăgostiţi de munte.
Şi chiar dacă diferenţa de vârstă dintre cei doi este de 17 ani, Török are 44 ani, iar Căpuşan 27, prietenia strânsă pe care îi leagă i-a făcut să treacă peste toate greutăţile şi momentele dificile ale acestei expediţii cu adevărat nebune pentru mulţi dintre noi.
Şi, în ciuda dificultăţilor pe traseu, a vremii nefavorabile, a vântului care atingea şi 140 km/h, a furtunilor de zăpadă sau a temperaturile care coborau la -20 grade Celsius, Căpuşan şi Török au reuşit să cucerească vârful de 3128 metri Cerro Torre şi să ducă „tricolorul” pe creastă, pe 26 ianuarie 2018, o zi care va rămâne în istoria alpismului românesc, fiind prima echipă autohtonă care a reuşit să „bifeze” acest vârf.
Înainte de ascensiunea pe Cerro Torre, cei doi au avut timp să urce, în condiţii meteo extreme, şi pe Cerro Adela Sur, înalt de 2.860 m.
Dar povestea acestei aventuri nu va rămâne doar în mintea şi sufletul protagoniştilor, ci va fi disponibilă şi pentru nepoţii sau strănepoţii lor datorită documentarului „Vertical”, care a avut premiera vineri seara, 30 martie, de la ora 19:00, într-o Casă de Cultură a Studenţilor arhiplină, o proiecţie de circa 35 minute care prezintă ascensiunea celor doi alpinişti pe Cerro Torre. Aproximativ 1000 de clujeni au venit să asiste la această premieră şi să îi descopere pe cei doi alpinişti care şi-au învins, din nou, limitele şi au cucerit un vârf care pentru mulţi părea imposibil. Cei doi au demonstrat că nimic nu e imposibil, iar cu ambiţie şi dedicare poţi cuceri orice munte, indiferent de condiţiile extreme pe care le întâmpini sau de înălţime.
„A fost prima experienţă pe care am avut-o amândoi în Patagonia, noi avem o experienţă bogată în Himalaya, dar Patagonia a venit ca o surpriză pentru că am dat peste o piatră tare, ca să zic aşa, acolo munţii sunt mult mai dificili, nu datorită altitudinii, dar în special datorită condiţiilor care ne-au surprins din start şi veţi vedea în acest film nişte lucruri extraordinare. Cred că acest film are un cuvânt dominant şi anume, autenticitatea. Sunt nişte filmări, care deşi nu sunt profesioniste, cred că sunt naturale şi asta este frumuseţea acestui film, e natural şi reprezintă bătălia pe care o avem cu noi înşine acolo. Alpinismul nu e un sport de stadion, e o activitate în care nu lupţi cu alţi competitori, ci lupţi cu tine însuţi, iar pentru noi Patagonia a fost o bătălie”, a declarat alpinistul Vlad Căpuşan.
„Mi-am propus să practic alpinismul în complexitatea lui, atât alpinism de mare altitudine şi tehnic, dar efectiv tehnic pur, cu pereţi mari. Într-adevăr alpinismul are mai multe ramuri, sunt cei care pleacă în Himalaya, abordează vârfuri de peste 8000 metri, acum în noua eră a explorării vârfurilor de peste 8000 m se abordează pe trasee din ce în ce mai tehnice şi dificile, iar sunt chiar patagoniştii. Noi le-am încercat pe toate şi mă bucur foarte mult că în viaţa mea am reuşit atât vârfuri de peste 8000 metri, cât şi Cerro Torre din Patagonia”, a declarat Torok.
„Nu e vorba de motivaţie în primul rând, pentru că noi ca şi oameni suntem făcuţi să nu suferim, iar alpinismul e o artă a suferinţei, nu ai cum să fi motivat să continui ascensiunea, e vorba de determinare. De multe ori probele adevărate sunt foarte grele şi de această dată sunt frumoase şi valoroase. Pentru noi ascensiunea pe Cerro Torre a fost o ascensiune care ne-a testat limitele şi ne-a împins dincolo de limita condiţională”, a mai completat Căpuşan.
„Am fost acolo şi aproape o viaţă întreagă am visat ca să urc muntele ăla şi nu mi-a venit să cred când am văzut prima dată cu ochiul liber. Era un moment pe care vroiam acum să îl împărtăşesc cu voi pentru că e ceva fantastic să citeşti despre ceva, să vezi în filme, să vezi în fotografii sau cărţi poştale şi la un moment dat să fie în faţa ta. Este foarte mare, ţi se taie respiraţia când îl vezi. Asta e realitatea. Nicio fotografie nu redă măreţia muntelui, iar noi am încercat cu tot talentul nostru să facem un film în care măcar parţial să vedem această măreţie şi frumuseţe”, a mai susţinut alpinistul arădean, completat de Căpuşan. „Filmul are ceva nou, are autenticitate, e un film în care nu o să vedeţi eroi, nu să vedeţi oameni cu puteri supranaturale, o să ne vedeţi pe noi luptând, suferind, bucurându-nem, chiar plângând uneori şi cred că asta e frumuseţea acestui documentar, ce a fost posibil în special datorită companiei DARIAN care l-a finanţat. Asta e important, că nu găseşti în fiecare zi pe cineva care să plătească şi finanţeze un asemenea proiect”, a precizat clujeanul. „În viaţa mea acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată, ca cineva să creadă în noi, să ne finanţeze şi să de-a valoare, aşa cum noi simţit că este valoare”, a susţinut Torok.
„În momentul în care am ajuns în Patagonia îmi era dor de altitudine, îmi era dor de acea suferinţă în care nu am oxigen pentru că Patagonia este atât de dură, condiţiile meteorologice sunt atât de dure încât efectiv chiar nu se compară cu Himalaya. Da, Himalaya are nişte munţi foarte mari, cei mai mari din lume, dar dificultatea nu stă în înălţime. Sincer, eu chiar am fost smuls la un moment dat de vântul puternic, nu credeam că pot exista curenţi de 140 km/h, în schimb acum am aflat. Din punct de vedere meteo Himalaya e un vis pe lângă Patagonia”, a mai spus Vlad Căpuşa, completat imediat de Torok. „Nu ne-a venit să credem că munţi de 3-4000 metri să avem condiţii mai aspre decât în Himalaya, despre toată lumea crede că sunt condiţiile cele mai aspre, dar noi nu aşa am văzut lucrurile”.
Documentarul „Vertical” a fost realizat de către echipa profesorului Constantin Trofin de la catedra de jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
„E sunt cel care a dat titlul filmului Vertical. Nu sunt nici alpinist, nu sunt nici măcar pasionat de munte, în schimb sunt de 27 ani jurnalist vizual şi am încercat să fac această meserie. I-am cunoscut pe Zsolt şi pe Vlad, iar atunci a trebuit să înţeleg realitatea lor, să înţeleg ceea ce au făcut şi să pun totul într-o poveste care să fie pe înţelesul nostru, al profanilor, şi când spun al nostru nu mă gândesc la dumneavoastră, ci la mine, care eram străin de domeniu. Şi poate că tocmai asta e frumuseţea jurnalismului, că ai şansa să întâlneşti oameni de care nu ştii mare lucru, să întâlneşti domenii de care nu ştii mare lucru şi să construieşti poveşti care să le placă altora”, a declarat Trofin.
La finalul proiecţiei a urmat o sesiune de întrebări şi răspunsuri, la care cei doi alpinişti au răspuns punctual curiozităţilor spectatorilor.
„Avem tendinţa de a avea această febră de vârf, în care îţi doreşti vârful şi să ajungi sus, dar adevăratul vârf de acasă şi pentru noi contează foarte mult vârful, dar cel mai important e să ne întoarcem acasă”, a spus Căpuşan. „Ar fi o ipocrizie să spun că nu există riscuri. Tot ceea ce facem noi dincolo de zona noastră de confort, când ieşim afară din casă, presupune nişte riscuri. Ceea ce aţi văzut voi în acest film presupune cât de cât vârful carierei unui alpinist. Nu înseamnă că aşa cu cunoştinţe minime, aproape de la zero, te duci şi urci pe Cerro Torre, iar când ajungi acolo deja riscul este stăpânit şi controlat”, a completat Torok.
„În această zonă a Patagoniei localnicii sunt obişnuiţi cu alpinişti, crema alpinismului mondial se adună pe acolo şi au diferite obiective. Ei nu au fost surprinşi de faptul că ne-am văzut printre ei. Dar pentru noi ca alpinişti români cred că a fost o mare-mare îndrăzneală ca să ne ducem acolo şi să punem obiectiv Cerro Torre şi bineînţeles ori de câte ori avem câte o reuşită ne facem cunoscuţi în această lume a alpiniştilor buni, nu sunt foarte mulţi şi în momentul în care se aude despre ţara noastră în aceste cercuri deja înseamnă ceva”, a spus Zsolt Torok.
„Ne aşteptam să fie vară în Patagonia, aveam nişte imagini din astea în minte în care după expediţie mă duc la plajă şi beau un cocktail, dar acolo e mult mai frig decât e aici uneori iarna. Am plecat de la iarnă şi am ajuns tot la iarnă şi ne-am întors tot la iarnă. Da, într-adevăr acolo e emisfera sudică, expediţiile se organizează iarna la noi, vara la ei, iar pe când în Himalaya sunt două sezoane, unul de primăvară şi unul de toamnă, în timp ce în mijloc e zonă de muson în care plouă foarte mult. Noi am descoperit că în Himalaya sezonul de toamnă e mult mai stabil”, a susţinut Căpuşan. „Mărturisesc că eu sunt friguros, nu îmi place frigul, pe bune, şi faptu că aceste vârfuri sunt atât de înalte şi au zăpadă veşnică, faptul că aceste vârfuri se află în zone de gheţari, nu înseamnă că eu caut în mod special să îmi fie frig şi să nu dorm noaptea, pur şi simplu sunt dispus să sufăr un pic pentru tot ceea ce văd acolo şi trăiesc. Pur şi simplu sunt dispus să pun deoparte comoditatea pe care o am pentru ceva şi cred că noi cu toţii facem acest lucru într-o mai mică sau mai mare măsură”, a completat Torok.
TRAILER – Vertical
Următorul vârf pe care cei doi alpinişti îşi doresc să îl cucerească va fi Pumori de 7161 metri, aflat la graniţa dintre Nepal şi Tibet.
One thought on “Din dragoste pentru munte – Povestea alpiniştilor români care au cucerit cel mai dificil şi tehnic vârf din lume, Cerro Torre din Patagonia! „Alpinismul e o artă a suferinţei””