Festivalul Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt Online va avea loc pe parcursul a trei zile – sâmbătă, 31 octombrie, duminică, 1 noiembrie și luni, 2 noiembrie și va fi găzduită pe websiteul oficial al festivalului Filmtettfeszt, dar și pe websiteul Cinema Arta din Cluj-Napoca.
De sâmbătă până luni vor fi difuzate online filme de succes din cinematografia maghiară. Ediția online vine ca o compensare mai ales pentru publicul clujean care, din cauză că unul din membrii
echipei de organizare a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2, nu a mai putut beneficia de proiecțiile fizice (în aer liber și la cinema Victoria) din cadrul Zilelor Filmului Maghiar/Filmtettfeszt 2020, festival programat să aibă loc în luna septembrie. Până la urmă întreaga echipă a trecut cu bine peste situație și filmele sunt pregătite.
Producțiile vor putea fi urmărite AICI și pe https://www.cinema-arta.ro/program.
Pe platforma Filmtettfeszt se găsește și programul detaliat
al festivalului.
Filmele vor putea fi vizionate în ziua proiecției, în intervalele orare menționate în programul de mai jos, vor beneficia de subitrare în limba română și vor fi disponibile oricărui utilizator cu IP de România.
Vizionarea filmelor va fi gratuită – la fel ca în cazul festivalului fizic.
Festivalul Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt este organizat de asociația clujeană Filmtett și se află la a 20-a ediție.
PROGRAM Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt Online 2020
SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE
10:00 – 20:00
Proiecție online pentru copii și tineret
PălărieTare și NasDeCartof
r. Bácskai Lauró István, 1978, 100’
Membrii grupului de cercetași Gâsca Sălbatică se aliază pentru a găsi niște pui de maimuță furați din grădina zoologică. Ei încearcă să remedieze tot ceea ce au stricat adulții cei neastâmpărați și indisciplinați.
Pe parcursul drumului se tot întâlnesc cu intrigantul Bagaméri, vânzătorul blestemat de înghețată, care vrea și el să primească recompensa pentru găsirea maimuțelor.
19:00 – 24:00
Fotografie
r. Zolnay Pál, 1972, 77’
Filmul aparține unei mișcări foarte spectaculoase din istoria filmului maghiar: documentarismul anilor ’70, așa-numita Școală din Budapesta.
Însă chiar și în cadrul acestui trend care a înglobat multiple feluri de creație, filmul lui Zolnay rămâne un fenomen aparte și izolat. Fotografie amestecă evenimente create și evenimente observate într-o măsură în care granița dintre ficțiune și realitate devine greu de identificat.
Doi tineri – unul fotograf, celălalt retușor – umblă prin regiune ca fotografi călători. Considerând meseria lor o vocație onestă, scopul lor este ca în locul fotografiilor retușate la maximum să imortalizeze chipul adevărat, mișcările specifice, privirile pline de înțeles ale oamenilor, adică să ne confrunte cu realitatea. Pe drum întâlnesc diferite persoane care preferă, însă, să evite copia fidelă a realității și vor să vadă mai degrabă sinele lor „mai frumos”.
Acest conflict se regăsește și în zilele noastre: ajunge să aruncăm o privire pe Facebook, pe Instagram sau în direcția Hollywoodului, unde în locul dramelor sociale hiperrealiste (adică întâmplări reale cu oameni reali),
filmele fantastice pline de CGI (poveștile fictive ale unor ființe inexistente) sunt cele care încasează cele mai mari sume. Filmul Fotografie oferă totodată o explicație pentru această tendință: câteodată realitatea este
atât de urâtă încât cei mai mulți oameni nu așteaptă reflexivitate din partea artei, ci o evadare din mizeria cotidiană spre o lume mai frumoasă și mai bună.
Filmul a fost inclus pe lista de „53 filme maghiare” alcătuită de Academia de Artă Maghiară din cele mai valoroase filme artistice maghiare ale tuturor timpurilor.
Proiecția va fi precedată de scurtmetrajele
Dune
r. Ulrich Gábor, 2020, 4’
Vocile sunt martori. Trec prin amintiri și prin vise, sunt reale sau nu – nu se știe. Unduiri între imaginație și realitate. Mintea e inundată de imagini, sentimentele pulsează întunecate. Un secret teribil în vântul care
bântuie prin celulele noastre. (Karafiáth Orsolya)
Izvorul și turnul
r. Kádár Melinda, 2019, 7’
Atunci când izvorul care menține un ecosistem seacă, strigătul său de ajutor pornește un proces care consacră toate resursele lumii construirii unui turn. Acest lucru are un efect aparent devastator asupra
mediului, dar turnul nu are alt scop decât să repornească izvorul.
DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE
19:00–24:00
Trenul fantomă: versiunile în maghiară și în română ale unei povestiri înspăimântătoare În zilele noastre, remake-ul nu este un fenomen rar: creatori locali realizează o nouă versiune într-o altă țară sau la câteva decenii după varianta originală. Cel mai adesea, Hollywoodul este cel care „râvnește” la câte o producție de succes a unei industrii de film mai mici și o re-filmează cu o paradă a propriilor vedete.
Însă remake-uri s-au făcut și cu mult înainte de epoca de aur a Hollywoodului, fiind un fenomen la fel de vechi ca filmul sonor.
Cea de-a 20-a ediție a Filmtettfeszt aduce spectatorilor săi o astfel de delicatesă din istoria filmului: filmul englez Ghost Train a avut premiera în 1931, iar doi ani mai târziu a fost lansată o versiune maghiară și una
românească a acestuia. Lucrarea originală care adaptează piesa lui Arnold Ridley are și ea un aspect maghiar: a fost regizată de Bíró Lajos. Remake-urile din 1933 au fost regizate de Lázár Lajos și, respectiv, Jean Mihail, componența echipelor implicate în producția celor două filme fiind aproape identică. Remake-urile filmate cu actori maghiari și români preiau, de asemenea, mai multe înregistrări (de exemplu, fragmente ale scenei dezastrului) din filmul original, iar scenariul rescris și limbajul filmului sunt dezorientant de similare în cele două versiuni mai noi.
Conform acțiunii (comune a) filmului, se zvonește că după un accident de tren petrecut cu douăzeci de ani în urmă, în fiecare noapte trece un tren-fantomă printr-o mică gară din Anglia. Câțiva oameni pierd legătura
și sunt nevoiți să-și petreacă noaptea în sala de așteptare. Pe durata nopții, ies la iveală acțiunile unei bande de infractori și chiar și secretul trenului fantomă este relevat.
Proiectăm varianta maghiară și română a filmului într-un montaj paralel de 65–70 de minute, deoarece nimic nu e mai palpitant decât să punem una lângă cealaltă două versiuni diferite ale aceleiași opere. Filmul montat din cele două remake-uri este opera lui Kővári Szabolcs.
LUNI, 3 NOIEMBRIE
19:00–24:00
Treasure City
r. Hajdu Szabolcs, 2020, 92’
Treasure City este un film de antologie, format din mai multe povești legate împreună. Filmul tratează aspecte ale dominației și dependenței, la limita dintre ficțiune și realitate, fie că e vorba de relația de cuplu, de prietenie, relația părinte-copil sau de cea între stat și cetățean. Acțiunea se petrece într-o singură noapte și este alcătuită din mai multe povești principale, îndreptând spre povești și personaje noi: conflictul dintre un preot protestant și familia lui; aventurile fiicei adolescente unei activiste politice; criza căsătoriei unui actor de vârstă mijlocie și povestea unui director de teatru de renume și tânăra lui protejată.
Proiecția va fi precedată de scurtmetrajul
Pa, dragul meu bloc!
r. Darabos Éva, 2019, 8’
La începutul filmului, protagonista află că în curând va trebui să se mute din locuința sa care se află într-un bloc. Vestea răscolitoare trezește o multitudine de emoții. Lacrimile de adio se transformă într-un monolit de beton. Monolit care, cu impactul său, va da naștere unei panorame fictive a vieții în cartier, viață care în curând va fi parte din trecutul personajului nostru.