Unul dintre invitații speciali ai ediției de anul acesta a Festivalului Internațional de Carte Transilvania a fost scriitorul Mircea Cărtărescu, cel care a dialogat cu publicul clujean sâmbătă, 8 octombrie, de la ora 13:00, în cortul lounge amplasat în Piața Unirii, în fața unei audiențe de câteva sute de persoane.
Cărtărescu a vorbit despre ultimele sale volume lansate, „ORBITOR” și „SOLENOID”, despre literatură în general, despre infinit, despre scriitori, dar și despre plăcerea oamenilor pentru citit. Acesta a susținut că „literatura nu va muri niciodată și mereu vor fi oameni care vor cumpăra cărți”.
„Povestea cu moartea literaturii nu îi privește pe scriitori, părerea mea. Lăsăm teoriticienii și criticii să vorbească despre așa ceva, pentru un scriitor nu e important dacă moarte literatura sau nu. Eu aș spune că dacă un scriitor adevărat ar scrie literatură și dacă ar și sigur că nu ar mai avea niciun cititor. Și dacă ar rămâne singurul om din lume. Dacă e distrus Pământul, iar va rămâne un singur scriitor, dacă va fi unul adevărat el se va apuca să scrie o carte”, a susținut Cărtărescu.
Despre scriitori privilegiați și literatură
„Scriitorul nu a fost niciodată privilegiat și nici nu ar trebui să fie. Un scriitor este pe jumătate un erou și pe jumătate un martir. În lumea greacă un erou însemna un tânăr care a murit devreme, deci nu pot exista eroi bătrâni, eroii trebuie să fie tineri.
Să nu ne închipuim că în alte epoci s-a citit în draci, cum se zice, niciodată nicio civilizație nu a citit literatură până la otomani. Au fost epoci mai bune și epoci mai proaste. Literatura a trecut prin toate revoluțiile, industriale și trece prin revoluția noastră tehnologică și mediatică. Oamenii au nevoie de puțină imaginație și de puțină, de povești, de mituri, de legende și de cuvinte. Cărțile, indiferent pe ce mediu sunt, sunt importante pentru câțiva oameni. Noi în România avem vreo 20 de milioane de oameni care cumpără toate cărțile, ceilalți nu cumpără aproape nimic. Ei bine, merită să scrii pentru acești 20 de milioane de oameni. E o onoare, e ceva minunat să scrii pentru acești oameni. Dacă în România vor rămâne 100 de oameni care vor citi va merita să scrii pentru ei. Dacă vor rămâne 10, la fel va merita să scrii. Scrisul este un dar al câtorva oameni care nu știu să facă altceva decât să scrie”, a mai declarat Mircea Cărtărescu.
Despre spiritul religios
„Nu aș putea fi religios dacă nu aș fi liber cugetător, eu chiar cred că o persoană religioasă nu este un sclav al gândirii altcuiva, el nu poate fi decât un om care gândește liber. Este o premisă a spiritului religios, trebuie să gândești liber, să gândești în afara oricărei dogme, în afara oricărei confesiuni sau biserici ca să fii un spirit religios.
Eu sunt conștient că multe scrieri ale mele sunt poate exagerat mistice și încerc din răsputeri să temperez această dimensiune, încerc să le fac cât de realiste cu putință. Pe mine mă interesează cărțile care sunt cu atât mai imaginative cu cât sunt mai realiste. Eu nu citesc romane pentru intrigă sau pentru poveste, pentru dezvoltarea personajelor, citesc orice carte, chiar și una realistă sau pur realistă, în căutarea unui strop de poezie și numai în momentul când găsesc acest strop de poezie mă simt împlinit de cartea respectivă. Acest strop de poezie nu îl caut numai în cărți de literatură, eu nu citesc foarte multe cărți de literatură, trei sferturi din ce citesc este literatură științifică. Și dacă citesc o carte de topologie sau de fizică cuantică, peste tot eu caut acest strop de poezie, care este stropul de grație”, a mai susținut Cărtărescu.
Scriitorul a acordat autografe și și-a făcut fotografii cu fanii săi la final.
