Clujeanul András Vajtas a publicat o scurtă istorisire a Bastionului Croitorilor din Cluj-Napoca, pe grupul de Facebook „Amintiri din Vechiul Cluj”, despre care aflăm lucruri de puțini știute.
În fața bastionului a locuit prima colonie de țigani din Cluj, în actuala Piața Cipariu, menționați prima dată în 1504, iar în anii 1920 a fost folosit pe post de locuință, după ce în 1709 a fost reconstruit de austrieci.
„Astfel, Bastionul Croitorilor a mai purtat și numele de Bastionul Postăvarilor, dar cele două bresle s-au despărțit în 1869 și a rămas doar a Croitorilor.
În fața bastionului se observă pârâul Țiganului (au fost trei pârâuri cu acest nume în oraș) care alimenta în Evul Mediu canalul din fața zidurilor. De fapt, prima colonie de țigani din Cluj s-a stabilit în fața bastionului, în actuala piața Cipariu (mentionați pentru prima dată în 1504).
Bastionul a fost construit in secolul XV, prima mentiune fiind din 1475. In 1603 a fost avariat grav in timpul asediului principelui Székely Mózes, iar a apoi in 1627 aproape complet distrus dupa ce un trasnet a lovit depozitul de praf de pusca din bastion.
A fost reconstruit intre anii 1627-1629, in timpul principelui Bethlen Gábor, reconstructia comemorata prin inscriptia(in latina si maghiara) amplasata pe zidul estic. A mai fost reconstruit in 1709 de catre austrieci. In anii 1920 a fost folosit ca si locuinta.
Baba Novac, mercenarul sârb al lui Mihai Viteazul nu a fost executat aici, ci tras în țeapă în fața bastionului după execuția ce a avut loc în piața din Centru la data de 5 februarie 1601″, a scris András Vajtas.
