Mihai Curteanu: Mândru de ai mei confrați

Mihai Curteanu, comunicator

În toată această nebunie unde răul absolut, războiul, început și condus de către un individ din inima căruia umanitatea sau ultima sămânță de dragoste au dispărut, există totuși speranță.

Speranța într-o lume mai bună, speranță care mi-a umplut sufletul de liniște, umanitatea nu e pe cale de dispariție.

Am văzut în aceste zile o mobilizare a societății civile cum nu mi-a mai fost dat să văd, o mobilizare care a surclasat orice acțiune a statului, o mobilizare unde oamenii simpli au reacționat pentru a-i ajuta pe cei aflați într-o situație tragică.

Oameni simpli dar cu inimă mare, oameni care au reușit să confere acea speranța că binele va învinge și bunătatea va prima în fața râului absolut.

Ei bine, acești oameni erau români, români de-ai mei.

Am fost în această perioadă la o graniță cu Ucrania pe unde intrau refugiați, era plin de oameni pregătiți să ajute, erau veniți din toate colțurile țării, au fost create grupuri se întrajutorare, rezultatul fiind unul extraordinar, șocant chiar și pentru cei care aveau nevoie de ajutor.

Pe lângă voi, Șoșoacă sau alți negaționiști de profesie care contestă ferocitatea războiului rămân doar niște simple voci fără ecou.

Mândru ca suntem confrați, mândru că sunt român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.